Noua conducere a Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) si-a inceput activitatea cu intentia de a reforma legile funciare si cu controale la mai toate institutiile din subordine. Cele mai importante au vizat activitatea de la Agentia Domeniilor Statului, cravatele cumparate la preturi exorbitante de catre fosta conducere a Regiei Nationale a Padurilor si atribuirea fondurilor de vanatoare, in acest fel fondul de la Balc devenind cunoscut de toti romanii. Solutiile finale nu au fost prezentate in toate cazurile, verificarile fiind in plina desfasurare.

Vanatoare pentru VIP-uri

Fondul de vanatoare de la Balc, judetul Bihor, a starnit mare interes dupa ce presa a semnalat faptul ca acolo s-a desfasurat o mare vanatoare, la care au participat peste 30 de vanatori, oameni de afaceri straini si personalitati politice autohtone. Vanatoarea s-a lasat cu peste 180 de victime in randul mistretilor, mai mult de 20 fiind impuscati de fostul premier Adrian Nastase, presedintele de onoare al Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania. Vanatoarea a fost organizata de omul de afaceri Ion Tiriac.

"Carnagiul" a condus la un control din partea Ministerului Agriculturii. Pe langa verificarea legalitatii organizarii vanatorii, controlul a vizat si legalitatea contractului si a actului aditional care au precedat concesionarea fondului de vanatoare de catre Asociatia de Vanatoare Zimbrul Bucuresti, precum si modul de gestionare a fondului si realizarea programului de investitii.

Verificarile au aratat ca vanatoarea s-a desfasurat in conformitate cu prevederile legale, singurele semne de intrebare fiind ridicate de modul in care acest fond de vanatoare a ajuns sa fie administrat de Asociatia de Vanatoare Zimbrul Bucuresti. De altfel, aceasta partida de vanatoare a determinat si aparitia unui ordin ministerial prin care sunt stabilite conditiile de desfasurare a vanatorilor, in special cele la urs, pentru a proteja vanatul si a crea "conditii egale" intre vanat si vanator.

Atribuire pe "ochi frumosi"

Fondul de vanatoare de la Balc a apartinut, pana in anul 1989, protocolului de stat. In anul 2001, Regia Nationala a Padurilor (RNP) renunta la fondul respectiv, motivand ca se afla in imposibilitatea de a-l gestiona. A urmat atribuirea temporara catre Asociatia de Vanatoare Zimbrul Bucuresti, cu care RNP a incheiat in anul 2002 un contract de concesiune pe 10 ani, iar dupa doua saptamani, termenul a fost prelungit pe o perioada de 49 de ani.

Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii, afirma, recent, ca atribuirea fondului s-a facut cu acordul fostului ministru al Agriculturii din acea perioada, Ilie Sarbu, dar si a altor demnitari, si fara a se organiza o licitatie, asa cum prevede legea. Astfel, fondul de vanatoare a fost concesionat de asociatia bucuresteana Zimbrul si firma Wild Boar, investitia fiind suportata de Ion Tiriac. Potrivit omului de afaceri, valoarea investitiilor realizate pana in prezent se ridica la circa 1,2 milioane de euro.

Balc a fost dat ilegal

Concluzia raportului in urma controlului privind fondul de la Balc a fost ca atribuirea acestui fond s-a facut fara a fi respectate prevederile legale in domeniu. In aceste conditii, raportul propune "incetarea raporturilor contractuale", pe cale amiabila sau in Justitie, precum si reluarea procedurilor de licitatie dupa incetarea contractului cu Asociatia de Vanatoare Zimbrul Bucuresti. De pe alta parte, raportul propune si sesizarea Inspectoratului General de Politie pentru a se verifica daca modul in care s-a atribuit fondul de vanatoare se poate constitui in infractiune. Ministrul Flutur a aprobat Nota privind concluziile controlului.

Despartire amicala intre Tiriac si MAPDR

Asociatia de vanatoare Zimbrul Bucuresti si societatea Wild Boar Club considera ca nu poate fi vorba despre o reziliere a contractului de gestionare a fondului de vanatoare de la Balc, decizia putand fi pronuntata numai de o instanta judecatoreasca, precizeaza Mediafax. "In ceea ce priveste incetarea gestionarii fondului de la Balc, nu poate fi vorba despre o reziliere a contractului, intrucat rezilierea reprezinta o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului de catre una dintre parti, care este pronuntata de instanta judecatoreasca, in urma unui proces", se arata intr-un comunicat al asociatiei si societatii care gestioneaza fondul.

"Pentru ca asupra activitatii gestionarului Fondului de vanatoare 12 Balc sa nu planeze nici o suspiciune si pentru a da in acelasi timp un exemplu de buna conduita, in raporturile contractuale cu statul, in cadrul discutiilor purtate de noi cu reprezentantii Ministerului Agriculturii, noi am propus incetarea raporturilor contractuale prin acordul partilor si s-a agreat sa se analizeze posibilitatea incetarii contractului", mentioneaza comunicatul.

Raspunzand la aceasta propunere, reprezentantii ministerului au trimis un proiect de act aditional pentru incetarea contractului de gestionare prin acordul partilor, si nu rezilierea, cu conditia recunoasterii investitiilor realizate. Pana in prezent, omul de afaceri Ion Tiriac a investit circa 1,3 milioane de euro in ingradirea, amenajarea si popularea fondului de vanatoare, dar si in refacerea cabanei, dotarea acesteia si a anexelor, precum si in amenajarea drumurilor.

Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii, a declarat ca va urma o evaluare a investitiilor facute la Balc de catre un evaluator independent. Nici un responsabil din minister nu a putut preciza modul in care statul va deconta investitiile facute si, mai ales, de unde.

Citeste si:

Afaceri cu fonduri de vanatoare

Interesul pentru fondul de vanatoare de la Balc este pe deplin justificat, avand in vedere afirmatia unui responsabil din domeniu care a declarat ca, pentru acest fond, "s-ar bate toata Europa". Totusi, modalitatea de atribuire directa a acestui fond, in dauna licitatiei, a dus la pagubirea statului cu sume importante. Potrivit actelor normative, redeventele pe care administratorii fondului trebuie sa le plateasca s-au ridicat, anul trecut, la suma de 15.815.664 lei. Potrivit legislatiei, suma pentru anul acesta va fi echivalenta cu cea de anul trecut, la care se adauga inflatia.

Spre comparatie, in urma licitatiei din toamna anului trecut, fondul de vanatoare de la Comisani, judetul Dambovita, a fost adjudecat pentru o redeventa anuala de 2,447 miliarde de lei. In aceste conditii, este clar ca atribuirea directa este mult mai rentabila pentru vanatori.

Actiuni de control

Ministrul Agriculturii a declarat ca toate celelalte 69 de fonduri de vanatoare atribuite direct vor intra in verificari. Responsabili din minister au precizat ca "bonitatea" acestor fonduri este diferita, "unele mai proaste, altele mai bune". Potrivit Notei ministeriale, cele 69 de fonduri au provenit de la vechii gestionari care, in baza Ordonantei nr. 69/2000 au renuntat la 30% din fondurile pe care le gestionau la data respectiva. Responsabili ministeriali au spus ca vor fi verificari pentru fiecare fond in parte, in urma carora se va decide daca vor fi sau nu reziliate contractele de atribuire.

La ora actuala, in Romania, exista aproximativ 2150 de fonduri de vanatoare, care acopera 22 milioane ha de teren. Potrivit legislatiei in vigoare, proprietarii si administratorii de terenuri sunt obligati sa permita accesul pe aceste suprafete, pentru vanatoare.

Cravate de milioane

Ministrul Agriculturii a atras atentia si asupra achizitiilor pe care Regia Nationala a Padurilor (RNP) le-a facut la sfarsitul anului trecut si la sfarsitul mandatului PSD. Astfel, RNP a cumparat armament si accesorii pentru vanatoare in valoare de 72 miliarde de lei, la preturi de cateva ori mai mari decat ar fi fost normal, a precizat ministrul. "Conducerea regiei a platit pentru un costum de vanatoare 14 milioane lei si tot 14 milioane de lei pentru vesta", a spus Flutur. Cele mai interesante achizitii s-au inregistrat la accesorii, unde RNP a platit 5,4 milioane lei pentru o cravata si 2,1 milioane de lei pentru un ac de cravata. "Cele cateva mii de cravate si acele aferente au fost cumparate pentru a fi oferite cadou de catre oficialii institutiei", a precizat Flutur.

El a amintit si de munitia achizitionata de RNP, la preturi de 3 ori mai mari decat ar fi normal. In ceea ce priveste provenienta firmelor care au furnizat produsele, Flutur a precizat ca este vorba de mai multe companii. "Sunt mai multe firme. Totul merge in crucis. O firma are domiciliul unde cealalta are actionari", a mentionat Flutur. Ministrul Agriculturii a mai amintit si de banii alocati de regie pentru lucrarile de renovare de la Muzeul Cinegetic de la Posada. El a precizat ca aceste lucrari au fost evaluate la 50 miliarde de lei, atunci cand muzeul apartinea Ministerului Culturii si Cultelor. "Dupa preluarea muzeului de RNP, aceeasi firma a reevaluat aceleasi lucrari la 250 miliarde de lei", a spus ministrul. La RNP inca nu a fost demarat un control amplu pentru a verifica modul in care au fost cheltuiti banii regiei.

De la inceptul mandatului sau, ministrul Flutur a inceput verificarile la Agentia Domeniilor Statului (ADS), unde a dispus verificarea mai multor contracte "cu cantec", incheiate pe vremea PDS. Cel mai mare interes l-a aratat pentru fostul IAS Insula Mare Brailei (IMB), care a ajuns in "ograda" fostului deputat PSD Culita Tarata. De altfel, IMB este cel mai mare IAS din tara, peste 56.000 ha, si al doilea din Europa ca marime. Interesul pentru el este mare, avand in vedere suprafata agricola ce se exploateaza si facilitatile de care dispune.

Controlul privind Insula Mare a Brailei nu a fost finalizat, dar datele preliminare indica nereguli. "Primul lucru de la care se pleaca este faptul ca IMB a fost arendata fara licitatie, fapt contrar legii", a declarat Gheorghe Tinel, seful Corpului de Control de la Ministerul Agriculturii. In plus, arendarea s-a facut pe 20 de ani, catre firma lui Culita Tarata, TCE Trei Brazi. Acesta este singurul contrat incheiat de ADS pentru terenurile ce le administreaza pe termen de 20 de ani, restul fiind ori concesiuni pe 49 de ani, ori arendari sau asocieri pe termene scurte, pana la concesionare. Contractul pentru IMB impunea o arenda ce echivaleaza cu 28.000 de tone de grau la pretul bursei de la Londra.

"Desi contractul se deruleaza de trei ani, in fapt, pana acum, firma TCE Trei Brazi a platit ADS doar echivalentul a 28.000 de tone de grau, adica arenda pe un an", a spus Tinel. Societatea fostului deputat a beneficiat de subventii in valoare de 429 miliarde de lei si a platit statului 174 miliarde de lei, a declarat, recent, ministrul Agriculturii. Seful Corpului de Control a atras atentia asupra unui program de destufizate, in valoare de 3,6 dolari, de care a beneficiat TCE Trei Brazi. El a spus ca programul nu a fost aprobat de Ministerul Agriculturii, ci numai de ADS, care l-a finantat. In plus, chiar si la ADS, documentele au fost semnate numai Mihai Ciobanu, directorul "Urmarire contracte", fostul angajat al lui Culita Tarata, si finul fostului deputat. "Incepe sa se faca lumina in cazul IMB", a spus Tinel, precizand ca neregulile sunt multe in acest caz.

El a mai dat exemplu modul in care Culita Tarata si-a achitat datoriile catre ADS. "Contractul de arenda a fost incheiat la 28.08.2001, iar prima plata s-a facut pe 9.09.2002. Mai mult, in anexa la contract, se prevad investitii anuale de 8,3 miliarde de lei, din fonduri proprii, investitii ce nu au fost realizate", a adaugat Tinel. Ministrul Flutur a declarat ca va fi reziliat contractul cu TCE Trei Brazi pentru "Insula Mare a Brailei". Aceeasi soarta o vor avea si contractele incheiate pentru IAS Stelnica si IAS Facaieni.