Bucurestiul topeste 900 de miliarde ca sa ramana cu zapada neagra pe strazi

Movile de zapada amestecata cu namol, rezultate de la asa-zisele deszapeziri, stau mot prin diverse zone din Capitala, neridicate de la prima ninsoare. In sectorul 5, mormanele din statiile de autobuz si din piete au devenit adevarate focare de infectie: oamenii au aruncat peste ele resturi de mancare, sticle goale, ambalaje si zdrente. Cele de la Piata Rahova sunt "imbracate" in straturi de cartofi stricati si coji de varza. Noaptea, comerciantii arunca mizeria adunata in timpul zilei fix in fruntea mormanelor.

Si in zonele centrale, primariile de sector au uitat sa ridice nametii. O parte din ei s-au topit de la sine, transformandu-se in balti cu zoaie plutind deasupra. Directorul de la ADP sector 5, Octavian Mirea, se lauda ca a curatat cam 40 la suta din sector, dar promite ca pana in martie o sa termine toata treaba, daca nu cumva da caldura, iar zapada se va topi mai repede. Realitatea este ca mormanele raman neridicate fiindca in Bucuresti nu exista suficiente locuri speciale de depozitare a zapezii. In plus, zapada ramasa in sectorul 5 nu poate fi aruncata pe cursul unei ape, de pilda, fiindca la deszapezire ADP-ul nu a folosit substante ecologice asa cum a cerut Basescu, pe vremea cand era primar, ci sare.

Conform specialistilor, in combinatie cu nisipul, sarea ataca asfaltul, grabeste oxidarea pieselor metalice ale masinilor si infunda canalizarea. Directorul ADP-ului se jura, insa, ca sarea e mai buna decat eco-thaw-ul (o substanta ecologica folosita in strainatate la deszapezire), "fiindca o mancam". Octavian Mirea zice ca ar fi terminat curatatul sectorului pana acum, daca zapada n-ar fi atat de greu de transportat. "Combinata cu apa, zapada e foarte grea si dureaza mult pana sa o incarcam. In plus, groapa de gunoi in care o aruncam e si ea departe, tocmai la Vidra", ne-a explicat el. Cand ajung cu zapada la groapa, muncitorii dau din colt in colt ca n-au voie sa o depuna oriunde.

In afara de aceasta groapa, mormanele din sectorul 5 mai pot fi depozitate intr-un singur loc: un teren viran de 20 de hectare, neamenajat special pentru asta, deci fara canale de scurgere. "Ne-a mai ajutat Dumnezeu cu troienele ramase ca a plouat si, asa, am mai scapat de ele", ne-a spus usurat Florea Sava, directorul adjunct de la firma de salubritate Rebu, care activeaza in sectoarele 1 si 4. Zice ca lucreaza continuu, de cand s-a oprit ninsoarea, insa deszapezirea tot nu s-a terminat. Treaba dureaza mult din cauza masinilor parcate aiurea, s-a plans directorul, "ca ramane zapada sub ele si trebuie sa ne mai intoarcem o data sa o ridicam dupa ce pornesc".

E multumit, insa, ca a reusit sa elimine podurile de gheata de pe strazi, dar habar n-are cand vor fi ridicate mormanele ramase. Spune ca, la deszapezire, a folosit o substanta ecologica - safecote -, dar si sare si clorura de calciu. Aceasta din urma este contraindicata fiindca afecteaza cresterea plantelor de la marginea drumului. Sectorul 6 este singurul in care deszapezirea s-a facut exclusiv in mod ecologic, cu safecote. Firma Urban SA, care activeaza in acest sector, obtinuse permisiunea ca troienele rezultate, considerate pure, sa fie aruncate in Lacul Morii. "Din pacate, autorizatia respectiva a ramas impotmolita pe undeva, pe la Agentia de Mediu, si n-am mai putut sa aruncam zapada in lac", spune Ovidiu Serban, directorul sucursalei Bucuresti.

Asa ca mai toata zapada ramasa in sector a fost aruncata pe cele 27 de platforme indicate de Apa Nova, deasupra canalelor mai adanci, aflate chiar la intersectiile mari. Si au inceput sa astepte sa dea caldura, sa se topeasca. Surse din administratia publica spun ca fiecare sector a alocat pentru deszapezire circa 150 de miliarde de lei.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe