Unde sunt burghezii de-altadata?

E gentilom, dar nu prea… Ar vrea sa fie burghez, dar nu reuseste... Totusi, odata cu sommet-ul, Jourdain (cu numele de imprumut Jurdanescu) intra pe scena Teatrului National din Bucuresti. "Burghezul gentilom", textul lui Moliere, tradus si adaptat de Ruxandra Hagiu si Cristina Croitoru si prelucrat de Petrica Ionescu, a avut premiera saptamana trecuta.

Dorindu-se un spectacol de divertisment mai mult decat o satira, adaptarea pare sa scape cumva de sub control... Varianta mioritica a personajului principal pierde legatura cu ceea ce s-ar fi vrut un burghez, este mai curand tipul parvenitului care conduce in societatea de azi in Romania doar pentru ca are bani si poate cumpara orice. Nu conteaza ca lipsesc educatia, cultura, sentimentele! Si nu este nimic neadevarat, ba chiar, ca spectator, ai tentatia sa descoperi in spatele acestor personaje romanizate niste nume cunoscute prezente in "show"-ul politic cotidian. Intentia regizorala pare usor exagerata. Se tipa mult, se aud vulgaritati, se fac tot felul de "glumite smechere" si asta n-ar fi rau daca, puse cap la cap, ar conduce catre o idee si ar aduce si argumente.

Din pacate, nu se intampla asa, iar spectacolul capata amprenta kitsch-ului. Si nici el, kitsch-ul, nu ar deranja - exista si in viata de zi cu zi -, dar, daca tot suntem confruntati cu el la multe dintre emisiunile TV, macar la teatru sa ne bucuram de lucrul bine facut!

Si cand afisul spectacolului te invita la o montare cu nume mari ale scenei, ca Victor Rebengiuc, Cecilia Barbora, Maia Morgenstern, Costel Constantin, Damian Crasmaru, Maria Buza, Claudiu Bleont, Medeea Marinescu, Vlad Ivanov, Marius Manole, Dorin Andone (unii mai zgomotosi, altii mai putin temperamentali), te gandesti ca nu poate iesi decat un spectacol de clasa! Totusi actorii s-au regasit cu dificultate in pielea personajelor, unii poate nici n-au fost convinsi de rostul miscarii lor: dar au facut-o cu profesionalism.

Raman de mentionat decorul si costumele propuse de Dragos Buhagiar, colorate si cam incarcate, realizate in aceeasi nota a kitsch-ului, dar nu cu aceeasi cunoscuta "marca Buhagiar" cu care ne-am obisnuit. Coregrafia lui Razvan Mazilu (momente de balet care par aduse din alt spectacol), muzica semnata Adrian Enescu sunt componente care accentueaza nuanta de divertisment a spectacolului.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe