Ungaria a cerut Romaniei sa decida asupra proiectului minier Rosia Montana inainte de aderare. Afirmatia a fost facuta recent de catre un oficial al Ministerului ungar de Externe, cu precizarea ca aprobarea acestui proiect ar putea pune in pericol mediul natural din Ungaria. La intalnirea dintre Guvernele Romaniei si Ungariei, programata in noiembrie, cele doua tari vor discuta despre proiectul Rosia Montana.

La mai bine de 4 ani de cand a fost declansat, scandalul legat de proiectul minier de la Rosia Montana este adus din nou in actualitate, de data aceasta de catre Zoltan Gabor, oficial al Ministerului ungar de Externe. Amintind ca Ungaria a respins deja rezultatele unui studiu referitor la impactul pe care il va avea proiectul minier de la Rosia Montana asupra mediului, oficialul a spus ca mina va folosi cianura care va pune in pericol apele din estul Ungariei, unde se varsa si apele din jurul minei.
Oficialii maghiari au respins, luna trecuta, rezultatele studiului, sustinand ca este unul subiectiv, care nu a putut da o imagine obiectiva asupra impactului pe care il va avea proiectul minier.

La jumatatea lunii trecute, ministrul Mediului, Sulfina Barbu, declara ca va primi la 30 septembrie intrebarile de la cele doua consultari publice desfasurate in Ungaria, urmand ca titularul proiectului sa completeze studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

Titularii proiectului sunt Gabriel Resources - care detine 80 la suta din compania mixta Rosia Montana Gold Corporation, 20 la suta fiind ale companiei de stat Minvest Deva.

Acestia vor trebui sa raspunda comentariilor si intrebarilor a circa 6.000 de persoane, organizatii sau institutii care solicita lamuriri suplimentare despre intentiile firmei, dupa o luna de la ultima din cele 16 consultari publice.

Dupa ce toti cei interesati de detalii suplimentare isi vor primi raspunsurile, Ministerul Mediului va convoca un Comitet de Analiza Tehnica (CAT), care va lua in discutie proiectul minier si va dispune acordarea sau nu a unui acord de mediu.

Constructia minei va incepe in primavara

Cu toate controversele legate de exploatarea zacamantului aurifer de la Rosia Montana, RMGC si-a exprimat, saptamana trecuta, intentia de a incepe constructia minei in primavara anului viitor. In acest sens, potrivit presedintelui Gabriel Resources, Alan Hill, incepand cu data de 9 octombrie, toate casele din satul Rosia Montana vor fi cumparate.

Afirmatia, facuta in cadrul conferintei "Denver Gold Show" - care reuneste reprezentantii celor mai mari companii miniere din lume, Alan Hill a precizat ca, in luna august, compania a strans un capital de aproape 88 milioane dolari, fiind astfel in grafic pentru achitarea creantelor directe si indirecte in trimestrul patru din acest an.

Potrivit aceleiasi surse, compania va angaja un contractor pentru proiectarea, procurarea materialelor si managementul constructiei, urmand sa demareze procesul de proiectare detaliata.

In ceea ce priveste rezultatul consultarilor publice organizate de Romania si Bulgaria, Hill a declarat, citat pe site-ul SMARTfinancial.ro, ca se asteapta sa primeasca lista cu intrebari cat mai curand.
Dupa ce va primi aprobarea, compania intentioneaza sa inceapa constructia minei in primavara lui 2007, urmand ca primul lingou de aur sa fie turnat in primavara lui 2009.

Academia Romana: Realizarea proiectului trebuie impiedicata

Proiectul minei, initiat in urma cu mai multi ani, a atras critici ale organizatiilor de mediu si a celor culturale, care considera ca mina va distruge situri arheologice si va avea un impact negativ asupra mediului.

Dezbateri privind functionarea minei au fost sustinute si de Academia Romana, care a cerut "factorilor responsabili ai destinelor Romaniei sa impiedice realizarea acestui proiect".

Astfel, potrivit punctelor de vedere publicate pe site-ul Academiei, Banca Mondiala a refuzat in 2002 solicitarea RMGC de a fi creditata cu 250 de milioane de dolari.

Citeste si:

Potrivit academicianului Mircea Sandulescu, care citeaza revista "Courrier International no. 638", "Banca Mondiala a renuntat la finantarea proiectului dupa ce a consultat expertii de mediu".
La sfarsitul lunii decembrie 2002, prezidiul Academiei Romane a hotarat sa fie intocmit un "Punct de vedere" care, dupa ce a fost publicat in mai multe cotidiane centrale, a fost transmis Presedintiei, Guvernului, Camerei Deputatilor si Senatului.

Raportul Ministerului Industriilor si Resurselor

Una dintre primele reactii a venit din partea Ministerului Industriilor si Resurselor, semnat de Gavril Baica, si insotit de un raport privind punerea in exploatare a zacamantului aurifer.

Potrivit observatiilor facute de academician, raportul cuprinde o serie de omisiuni. Astfel, sunt mentionate 2.000 de locuri de munca, fara a se preciza ca numai 500 sunt permanente. "Nu se explica in ce mod va fi refacut mediul inconjurator si in ce perioada. Ultimul paragraf este pe de o parte neclar si pe de alta inexact: 'Cofinantarea si complementarea unor actiuni finantate de Banca Mondiala in zona, in legatura cu restructurarea sectorului si reconstructia economica a regiunii>>", noteaza academicianul Sandulescu, aratandu-se surprins de informatiile Ministerului Industriilor in legatura cu o finantare a Bancii Mondiale care nu a mai avut loc.

In ceea ce priveste constrangerile generate de realizarea proiectului, academicianul noteaza, printre altele, "stramutarea a 879 de gospodarii" - fara acordul tuturor proprietarilor -, "stramutarea si distrugerea partiala a proprietatii culturale prin mutarea si reconstituirea obiectelor de interes istoric si cultural si a cladirilor importante" (o mare parte a "obiectelor" de interes istoric sunt galeriile romane si medievale - cum vor fi "mutate si reconstituite" acestea?).

Denumire preschimbata de patru ori

Societatea canadiana Rosia Montana Gold Corporation SA este o companie pe actiuni, cu participarea statului roman (20%), in care majoritatea actiunilor (80%) revin investitorului strain Gabriel Resources Ltd.

Asocierea dintre acest investitor si statul roman (prin Mininvest Deva) a parcurs mai multe etape (din anul 1997 si pana in prezent), marcata fiecare de existenta unei alte companii (Deva Gold, Euro Gold Corporation, Canadian Company Gabriel Resources, Rosia Montana Gold Corporation), cu schimbarea procentajelor de participare si a obiectivelor de activitate printr-o largire continua.

Rosia Montana Gold Corporation a efectuat lucrari de explorare, (in special prin foraje), in extinderea zacamantului de minereu Rosia Montana, dar si in zone invecinate, cercetate anterior si de intreprinderi romanesti. Potrivit concluziilor publicate pe site-ul Academiei Romane, societatea a finantat cercetari de arheologie impuse de lege, in vederea descarcarii arheologice efectuate de specialisti romani, care s-au materializat recent, prin publicarea primului volum consacrat sitului arheologic Rosia Montana - "Alburnus maior".

Ca urmare a rezultatelor obtinute, RMGC a considerat ca in zona exista suficiente rezerve de minereu de aur (1,56 g aur la tona de minereu) si de argint (7,8 g argint la tona de minereu) pentru a justifica o exploatare de suprafata, in vatra localitatilor Rosia Montana, Corne si Bucium, care ar constitui cea mai mare exploatare miniera din Europa.

Actiunea implica o investitie de 400 milioane de dolari si este programata sa dureze 15-16 ani, beneficiul estimat ridicandu-se la 300 tone aur si 1.600 tone de argint.

Rosia Montana - Patrimoniu al Ministerului Culturii

Situata in regiunea denumita "Patrulaterul aurifer", in care sunt concentrate principalele zacaminte auro-argentifere din Muntii Apuseni, Rosia Montana este cea mai veche localitate miniera atestata documentar din Romania (Alburnus maior, 131 d.Cr.). Intreaga localitate (pe o raza de 2 km) are caracter de patrimoniu al Ministerului Culturii, "pentru asezarea si exploatarea miniera romana Alburnus maior". Zona este situata in bazinele hidrografice ale raurilor Ampoi si Aries (afluenti ai Muresului) si este populata pe suprafete relativ mari, conform specificului asezarilor din Muntii Apuseni.

Zacamintele auro-argentifere din zona Rosia Montana (Rosia Montana, Tarnita, Carnic, Dealul Cetatii, Carnicel, Vaidoaia, Bucium) situate in Muntii Metaliferi (Apusenii Meridionali) s-au format in legatura cu activitatea vulcanica ce a avut loc in urma cu 12-15 milioane de ani si au fost exploatate inca din perioada pre-romana (agatirsi si daci) in sistemul galeriilor, care, desi este generator de impact asupra cadrului natural, a asigurat, totusi, un echilibru al ecosistemelor din zona si suprafetele adiacente.