"Cotidianul" a luat pulsul mai multor domenii in care franceza se afla-n plin turnir cu rivala sa de-o viata: engleza. Citi timpi de antena pentru "Amélie", cite vinzari pentru Yourcenar, cite discuri pe tarabe cu Carla Bruni, citi buchisitori de Balzac prin scoli?

Zgircenie televizuala

Attila Gasparik, vicepresedinte CNA, estimeaza ca 80% dintre filmele ce ruleaza pe posturile de televiziune romanesti sint in limba engleza. "Un canal precum Euronews are o versiune in limba franceza, dar aceasta nu este aleasa de catre aproape nici unul dintre operatorii de cablu", dezvaluie Gasparik. Pentru Mezzo, TV5 Monde si M6, singurele posturi frantuzesti care ruleaza in grilele cablistilor, CNA duce lupte grele pentru a le face loc.

Reprezentantul Consiliului mai amendeaza lipsa unor canale pentru copii, respectiv de muzica, in limba franceza care sa fie difuzate in Romania, precum si dezinteresul manifestat pe alocuri de francezi fata de publicul autohton. "Desi am discutat la un moment dat cu cei de la Arte si le-am explicat ca sintem o tara francofona, n-au fost de acord sa ofere un an de gratuitate publicului roman pentru programele lor. La o conferinta legata de francofonie si mass-media, le-am spus celor prezenti ca romanii sint niste francofoni de duminica", incheie Gasparik.

Cele mai populare media francofone, TV5 Monde si Radio France International, au, cu toate acestea, o acoperire respectabila pe mapamond: peste 200 de tari si 160 de milioane de camine pentru TV5, respectiv 45 de milioane de ascultatori fideli pentru RFI.

Hollywoodul nu crede in graseieri

Nici pe marile ecrane, Jean Reno&co. nu sint mai prezenti. "Anul trecut au rulat circa 250 de filme, dintre care 180 au fost in engleza, abia vreo 15 fiind frantuzesti", spune criticul de film Laurentiu Bratan, care completeaza ca acestea din urma au avut pe deasupra si audiente reduse. Productiile anglofone monopolizeaza topul primelor 20 de productii rulate anul trecut, in vreme ce topul primelor zece filme europene include doar doua pelicule marca Franta, aflate tocmai la coada. Anuarul Centrului National de Cinematografie mentioneaza si el doar trei coproductii care au inclus tari francofone, restul pina la 11 fiind colaborari cu SUA si Marea Britanie.

Fara parte de carte

Citeste si:

Nici cultura mai fina nu o duce mai bine cind trebuie sa vorbeasca in franceza. La capitolul vinzari de carti in ultimele opt luni, librariile Diverta avanseaza un raport de sapte la unu in favoarea literaturii de limba engleaza in detrimentul suratei sale franceze. Intr-un top al retelei de librarii, "Cronicile din Narnia" conduc in lista cartilor in engleza, in timp ce Gabriel García Márquez se afla paradoxal in fruntea listei de titluri in franceza, cu o traducere a romanului "Cronica unei morti anuntate". In sens invers, lucrurile nu-s nici ele in avantajul francezei: Institutul Cultural Roman (ICR) va publica in urmatoarele luni in Occident 20 de scriitori romani, insa doar unul a ajuns in atentia unei edituri franceze: Andrei Plesu, cu volumul "Pitoresc si melancolie". "Restul editurilor straine sint din Spania, SUA sau Israel", spune Simona Brinaru, din cadrul ICR.

Sansonetele zgirie timpanul

Pentru Ileana Ionescu, director international in cadrul casei de discuri A&A Records, miza muzicii frantuzesti este irelevanta in contextul importurilor de albume internationale. "Romanii care mai asculta muzica de-a lor sint in general in virsta si apleaca urechea tot la aia vechi, precum Mireille Mathieu, pe care ii stie toata lumea de la TVR. Muzica noua din Franta n-ar prinde niciodata precum cea britanica, chiar daca ar avea la fel de buna promovare", sustine Ionescu. In plus, aceasta muzica se importa, dupa spusele sale, la preturi mai mari decit cea din Marea Britanie, se solicita, in general, plata in avans pentru ea, iar costurile de transport sint si ele mai ridicate.

Presa traieste ca-n Paris

Importul de presa scrisa este paradoxal mai bun in cazul celei de limba franceza. Din cele aproximativ 900 de titluri straine pe care le pune la dispozitie pentru Romania, Hachette Distribution Services, singurul distribuitor de presa straina la noi, cele mai multe titluri provin din spatiul francez: 53%. Presa scrisa venita pe filiera engleza ocupa, in schimb, doar 30 de procente din totalul ofertei Hachette. "Financial Times" detine, cu toate acestea, cele mai multe abonamente incheiate (41), urmat de "International Herald Tribune" (36) si "Wall Street Journal" (29), in timp ce "Le Figaro" numara doar 34 de contracte de difuzare regulata.

Teatru fara lovituri

In afara unor clasici ca Marivaux, Eugen Ionescu sau Matei Visniec, in ultima stagiune piesele de limba franceza au fost aproape absente de pe scenele bucurestene, noteaza criticul de teatru Ion Cazaban. "Raportul dintre piesele traduse din franceza si cele provenite din engeleza este de unu la zece", aproximeaza, la rindul sau, criticul Iulia Popovici. Unul dintre motivele care au dus la predominanta pieselor din spatiul anglo-saxon este, in opinia sa, miza pe dialoguri alerte, scenografii simple si teme realiste, "acestea fiind mai usor de pus pe scena si mai atractive pentru regizorii romani".