Pana pe 3 decembrie 2005, la Muzeul National de Arta al Romaniei gazduieste expozitia de arta "Mot a main. Imagine si scriitura in arta din Belgia", in cadrul seriei de evenimente culturale "Bucarest Francophone" organizate la Bucuresti cu ocazia celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei.

Expozitia evidentiaza particularitatile artei belgiene in cadrul raportului scriitura si arte plastice de la sfarsitul secolului al XIX-lea pana astazi. Alaturi de lucrari de pictura, grafica si sculptura, expozitia reuneste carti ilustrate, scrisori si obiecte din patrimoniul unor prestigioase muzee, colectii publice si particulare din Belgia.

Expozitia se articuleaza in jurul a patru sectiuni care pun in evidenta atat transformarea textului in imagine, cat si a imaginii in text: "O imagine literara", "Cuvantul ca forma", "Cuvantul ca gest" si "Text/Concept".

Prima sectiune prezinta operele simboliste, la loc de cinste aflandu-se patru dintre figurile centrale ale curentului: Felicien Rops - pictor si desenator, Emile Verhaeren - scriitor, Maurice Maeterlinck - scriitor si Georges Minne - sculptor si desenator.

A doua sectiune prezinta conceptia suprarealista asupra relatiei imagine - limbaj, cele doua personalitati majore care domina aceasta sectiune fiind Rene Magritte si Paul Nouge. In cadrul Suprarealismului, raportul cu limbajul evolueaza sub semnul subversiunii. Aceasta noua abordare se dezvaluie in picturile-cuvinte realizate de Magritte, dar si prin intermediul unor noi tehnici precum fotografia sau colajul.

A treia parte a expozitiei este consacrata miscarii COBRA (acronimul de la Copenhaga - Bruxelles - Amsterdam), ce reuneste tineri artisti ai unei generatii care isi propune sa depaseasca imobilitatea limbajului ca reprezentare. Lucrarile prezente in expozitie - apartinand unor artisti precum Pierre Alechinsky, Christian Dotremont, Serge Vandercam sau Joseph Noiret - ilustreaza intalnirea dintre pictura si scriitura. Multe opere sunt realizate in colaborare, "la patru maini". Ultima parte este dedicata operei lui Marcel Broodthaers si demersului artistic al acestuia, dus pana la limitele limbajului. Lucrarile expuse evidentiaza preocuparea artistului pentru obiect ca prelungire a poemului. Opera isi gaseste fundamentul poetic in raportul ambiguu dintre imagine si semnificatia sa.

Citeste si:

Expozitia "Mot a main. Imagine si scriitura in arta din Belgia" este organizata de Muzeul National de Arta al Romaniei, Comisariatul General pentru Relatii Internationale al Comunitatii Franceze din Belgia si Delegatia Valonia-Bruxelles la Bucuresti. Evenimentul este organizat in cadrul programului de cooperare intre Romania, Comunitatea franceza din Belgia si Regiunea Valona.

Pana la 26 noiembrie 2006, Muzeul National de Arta al Romaniei gazduieste expozitia de pictura "Culorile gradinii in peisajul romanesc 1850-1955".
Expozitia propune publicului o abordare inedita a unui secol de pictura romaneasca (1850-1955), prin intermediul a 134 de lucrari din patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei ce ilustreaza o tema plina de sensibilitate si lirism.

Expozitia reuneste picturi datorate unor personalitati marcante precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Nicolae Tonitza, alaturi de lucrari semnate de artisti mai putin cunoscuti precum Fidelis Walch, Nicolae Grant, Jean Neylies, Gheorghe Marculescu sau Nicolae Stoica. Toate aceste opere sunt expresia pasiunii pe care artistii o manifesta fata de natura.

Alaturi de lucrari infatisand gradini, in expozitie sunt prezente si peisaje, interioare, naturi statice, precum si portrete cu pitoresti accesorii vegetale - toate dezvaluind un interes special acordat naturii, o viziune sensibila caracteristica picturii romanesti. Selectia lucrarilor permite totodata o sumara trecere in revista a evolutiei picturii romanesti moderne, a interferentelor acesteia cu tendintele si curentele europene care au marcat racordarea sa la marea cultura occidentala. Picturile expuse evidentiaza continuitatea viziunii traditionale (C.D. Rosenthal - "Scena la fantana", Misu Popp - "Tanara in peisaj"), conservatorismul unor formule (Costin Petrescu - "Misitul", Dimitrie Mihailescu - "Peisaj") si momentele de ruptura care au condus la revolutionarea limbajului plastic (Vasile Popescu - "Parc", Iosif Iser - "Peisaj din Franta").

Vazuta pe rand ca univers exotic sau rustic, ca alegorie si simbol al feminitatii, ca spatiu de relaxare si petrecere a timpului liber sau, dimpotriva, ca loc in care se desfasoara munci de sezon, gradina - in toate aceste ipostaze - este o metafora ce introduce privitorul in intimitatea relatiei artistilor cu natura surprinsa in toata complexitatea si diversitatea ei.

Vizitatorii pot afla mai multe detalii despre fiecare tablou expus prin catalogul bilingv romano-francez care opteaza pentru prezentarea cronologica a lucrarilor, furnizand astfel un scurt istoric al picturii romanesti moderne. Pe langa informatii despre tema propusa si lucrarile selectionate, catalogul include si scurte biografii ale tuturor artistilor prezenti in expozitie.