Patek Philippe nu are nici istoria lui Vacheron Constantin, nici diamantele de la Cartier, dar are Sigiliul Genevei, care inca e un standard prea mic pentru un fabricant de ceasuri atat de bun. Aparut relativ tarziu pe scena Genevei, ceasul a devenit rapid o legenda si se numara astazi printre marile case, alaturi de Vacheron, Breguet, Audemars Piguet sau Jaeger LeCoultre. Inventii, brevete, calitate, spectacol, frumusete - tot ce i se poate cere unui ceas a fost deja fabricat la superlativ in aceste ateliere.

Istoria marcii

Antoni Norbert Patek s-a nascut la tara, in micul satuc polonez Piaski Luterskie, aproape de Lublin. La zece ani, micii rentieri se mutau la Varsovia pentru a-i putea oferi lui Antoni o educatie pe masura. La 16 ani, in 1828, neavand multe optiuni, micul Patek se inroleaza intr-un regiment de cavalerie de elita, alaturi de care lupta in Revolutia din Noiembrie si este ranit de doua ori.

Trimis la cursuri de ofiteri, Patek este avansat sublocotenent in 1931 si, in doar cateva luni, primeste una dintre cele mai importante distinctii - Crucea de Aur „Virtuti Militari". Dupa ce revolutionarii au pierdut puterea, la fel ca multi alti ofiteri, Antoni Patek se hotaraste sa ia calea strainatatii, insa nu ca dezertor, ci ca angajat al generalului Józef Bem, insarcinat sa organizeze un drum sigur pentru emigrantii polonezi prin Prusia, pana la granita Frantei. Dupa ce a incheiat operatiunile de evacuare, la sfarsitul lui 1832 se stabileste in Franta, la Cahors, apoi ajunge zetar in Amiens.

Dupa doi ani de viata grea, o noua nenorocire se abate asupra emigrantului: la presiunea Rusiei, Franta emite un decret prin care refugiatii polonezi sunt considerati indezirabili. Ca multi alti fosti colegi de arme, Patek se muta in Geneva, unde are sansa sa cunoasca familia Moreau, originari din Versoix. In acel moment, Patek se apucase de negot cu vinuri si lichioruri, dar urma si cursurile de arte frumoase predate de unul dintre cei mai mari gravori elvetieni, Alexandre Calame.

In sanul prietenilor Moreau, cu a caror fiica se casatoreste, invata tainele negustoriei cu ceasuri de buzunar. La inceput, Patek a cumparat mecanisme de ceas din Versoix si le-a dus la Geneva, unde comanda cutii de lux pentru ele. Era prima sa idee de afaceri din domeniu - alaturarea valorilor estetice celor matematice: ceasuri de o precizie exceptionala, cu un ambalaj care sa le transforme in opere de arta.

Patek, Czapek & Co. si Mr. Philippe

La inceputul lui 1839, in mai, Antoni Patek stabilea un parteneriat cu alt emigrant polonez, de origine ceha, Franciszek Czapek, creator de mecanisme de ceas, si deschideau impreuna Patek, Czapek & Co, un atelier cu doar sase angajati si o productie de 200 de ceasuri de calitate pe an. Primele ceasuri au fost create exclusiv pentru comenzi individuale si au purtat gravuri inspirate din istoria si miturile poloneze, de la capeteniile din secolul X la Madonna Neagra din Czestochowa. Ceasurile produse in acesti ani stau si azi ca simbol al perfectiunii, iar colectionarii sunt dispusi sa plateasca oricat pentru a-ceste piese expuse in muzeul Patek Philippe.

Afacerile insa au mers din ce in ce mai prost, iar Patek si Czapek se intelegeau din ce in ce mai rau. In cele din urma, Patek il obliga pe partenerul lui sa se retraga din afacere, dupa numai doi ani de activitate, in 1841. Patru ani mai tarziu, in afacere intra francezul Adrien Philippe, care inventase in 1842, la doar 27 de ani, mecanismul de intoarcere a ceasurilor fara cheie, numit azi „automatic". Czapek a muncit pe branci pana in 1851, cand a reusit sa-si deschida propria firma, Czapek&Co, inchisa in 1868 si ramasa pana astazi ingropata in anonimat. Tot in 1851, Patek lansa noul brand, Patek Philippe, si trecea la productia de masa.

Citeste si:

Calitate si inovatie

Ambii parteneri au cazut de acord de la inceput ca ceasurile pe care le produc trebuie sa fie create cu doua obiective majore in minte: cea mai inalta calitate posibila si inovatie continua. Astazi, compania Patek Philippe, aflata in proprietatea notoriei familii de miliardari Stern, se lauda pe site-ul corporatist ca orice proprietar de ceas al firmei are garantate toate standardele de calitate impuse de „Geneva Seal", dar si ca aceste standarde sunt cu mult depasite de produsele Patek Phillipe.

Cert este ca, de la infiintare si pana astazi, compania are cu ce sa se laude. Chiar in 1851, cu ocazia Marii Expozitii din Hyde Park, Patek si Phillipe i-au oferit reginei un ceas cu mecanismul descoperit (skeleton/ open face) automatic. In 1868, Patek Philippe a construit primul sau ceas de mana, iar in 1876 era lansat primul ceas cu calendar perpetuu, cronograf si minutar cu repetitie.

Dupa moartea lui Antoni Patek, compania a trecut prin proprietatea mai multor grupuri de afaceri sau persoane, insa doar pana in 1929, cand a fost achizitionata de familia Stern si a cunoscut un nou avant. De atunci si pana in prezent, Patek Philippe a fost singura firma care a concurat indeaproape Vacheron Constantin, marele campion al „complicatiilor".

O complicatie este, practic, un cadran sau un indicator care ofera o informatie: pozitia lunii, data, un punct geografic, distanta fata de soare etc. Multa vreme, firmele au fost la egalitate, cu un record de 15 complicatii, dupa care Vacheron Constantin a reusit sa creeze unul cu 16, neegaland insa performanta Patek de a crea o replica a pozitiei stelelor pe cerul emisferei nordice in timpul intregului an (ref. 5102, Patek Philippe Sky Moon).

Astazi, compania se bucura de o onoare suprema. In fiecare domeniu, orasul Geneva stabileste un simbol al calitatii, iar produsele onorate au dreptul sa poarte sigiliul orasului. Patek Philippe este singurul producator de ceasuri care are voie sa utilizeze acest sigiliu. In 1999, compania a batut toate recordurile de pana atunci, obtinand intr-o licitatie un ceas de buzunar din 1933, „Henry Graves Supercomplications" cu 11 milioane de dolari.

In timp, Patek Philippe a reusit sa adune nu mai putin de 70 de patente si sa pastreze fara nicio concurenta primele douazeci de locuri in topul celor mai scumpe ceasuri vandute vreodata, devenind simbolul absolut al puterii financiare a detinatorilor. Astazi sunt putine ceasuri care sa coste sub 15.000 de euro, cu o medie de pret intre 31.000 si 37.000 de euro. In schimb, daca revista de orologerie „Patek Philippe" este vanduta pe Internet cu 400 de dolari, oricare dintre detinatorii unui asemenea ceas original are dreptul sa o primeasca gratuit. Si, pentru ca veni vorba de „original", sa mai amintim o data ca niciunul dintre marii producatori de ceasuri nu se teme de piata de replici si falsuri, pentru ca persoanele dispuse sa dea 10 dolari pe un ceas in carciuma nu fac parte oricum din publicul-tinta al lor.

Anecdotica ramane in domeniu istoria Cartier, firma care a cumparat toate falsurile gasite pe piata, le-a strivit cu buldozerul, apoi a facut din gramezile de fiare cuburi compacte pe care le-a oferit cadou clientilor fideli. Si toata afacerea a costat cat mai putin de zece ceasuri de top ale firmei specializate in diamante.