Radarele in asfalt, vinovate pentru amenzile de pe DN1

Conform estimarilor sefilor politiei, sumele incasate astfel de bugetul de stat sint de peste un milion de euro. O cifra importanta, avind in vedere ca, dupa unele surse, aproximativ 80% dintre soferi platesc amenzile in primele 48 de ore de cind le-au primit, pentru a beneficia de injumatatirea pedepsei. Eficienta cu care sint depistati soferii care incalca legile de circulatie este data de cele 49 de camere montate pe traseu. Dar, in ciuda speculatiilor printre automobilisti, doar o parte dintre acestea au capacitatea de a-i inregistra pe cei care depasesc viteza legala, printr-un sistem special de radare implantate in asfalt.

Legislatia romaneasca nu permite politiei sa acorde amenzi pentru depasirea vitezei regulamentare in cazul in care contraventia a fost stabilita cu aparate neomologate de Biroul Roman de Metrologie Legala (BRML). De aceea, agentii rutieri nu pot sanctiona un sofer doar pe baza imaginilor video preluate din trafic, deoarece, in acest caz, viteza este calculata cu ajutorul unui soft de calculator ce nu poate fi insa omologat de BRML. Programul computerizat inregistreaza cit timp are nevoie un autoturism surprins de o prima camera video sa ajunga pina la o a doua si, in functie de aceste date stabileste, matematic, viteza sa de deplasare. Numai ca sistemul nu este nici foarte precis, nici foarte sigur. "BRML nu omologheaza soft.

In primul rind, pentru ca acesta ar trebui securizat, ori eu nu stiu sa se fi facut asa ceva", ne-a declarat Dan Cristescu, directorul Biroului de Metrologie Legala. Fara aceasta securizare, oricine ar putea schimba parametrii de lucru, asa incit cu greu s-ar putea sti, in cazul unei contestatii, de exemplu, daca datele obtinute au fost preluate corect sau nu. Acest lucru este recunoscut chiar si de catre seful Directiei Politiei Rutiere, comisarul sef Dumitru Jianu. "Nu putem folosi sistemul cu camere video pentru stabilirea vitezei legale de deplasare a unui automobil, pentru ca ne-am trezi imediat cu zeci de procese si cu amenzile anulate fara prea multe discutii", admite ofiterul.

BUCLELE INDUCTIVE, DIN LOC IN LOC

Politistii ne-au explicat ca pe DN1 au introdus un sistem omologat de BRML, care foloseste asa numitele bucle inductive. Acesta este plasat la cel putin 6 din cele 49 de camere dintre Bucuresti si Brasov. Principiul de functionare al buclelor inductive, conform specificatiilor producatorului cu care colaboreaza Politia Romana, este urmatorul: in fata unei camere video sint implantate in asfalt, pe fiecare banda de mers si la o anumita distanta unul de celalalt, cite doua perechi de conductori electrici ce actioneaza ca niste senzori.

Acestia sint pozitionati aproximativ la 5-7 metri de camera pe banda unu, la 1-2 metri pe banda doi si la inca 1-2 metri pe banda trei. De fiecare data cind prin zona trece un autovehicol, fiecare senzor ii creeaza o semnatura magnetica unica, iar daca semnatura corespunde la ambii conductori, se masoara defazarea in timp si astfel se stabileste viteza. Daca aceasta depaseste limita legala, un semnal este transmis la camera video, care fotografiaza imediat numarul din spate al masinii in cauza. Sistemul este omologat de Biroul Roman de Metrologie Legala, conform certificatelor de omologare ce ne-au fost puse la dispozitie.

Camerele cu bucla inductiva care functioneaza, deci, si ca radar, sint amplasate pe stilpi in urmatoarele zone: Balotesti, Ciolpani, Puchenii Mari, Barcanesti, Comarnic, Sinaia.

GREU DE PACALIT

Unul dintre avantajele metodei cu bucle inductive (pentru politisti) este ca aparatele pot fi foarte greu de evitat, pentru ca, printre altele, nu pot fi detectate cu aparatele antiradar, deoarece nu se emit unde radio, ca la instrumentele radar clasice. Teoretic, exista o metoda de evitare a masuratorilor, expusa chiar de producator in pliantul de prezentare.

Buclele inductive sint amplasate cite doua pe fiecare banda de mers pe sens, la o anumita distanta una de cealalta, si pot fi evitate daca se trece rapid de pe o banda pe alta, intre ele, caz in care semnatura magnetica difera intre cei doi senzori sau nu se incadreaza in specificatii si nu mai este luata in considerare. Acest lucru este insa destul de dificil de realizat la viteze mari, avind in vedere ca distanta dintre bucle este destul de mica.
O alta metoda, mai practica, dar care presupune ceva efort, este de a memora zonele unde sint amplasate camerele cu radar, asa incit sa se reduca viteza in dreptul lor. Dar atentie, pe DN1, Politia Rutiera a introdus si radare mobile.

IMBUNATATIRI ENGLEZESTI

Metoda stabilirii vitezei de deplasare doar cu ajutorul camerelor video este folosita intensiv in Australia, unde sistemul este denumit "Point to point". Acesta presupune existenta mai multor camere video amplasate uniform pe o distanta predeterminata, de la 500 de metri la 100 de kilometri. La inceputul si la sfirsitul zonei de supraveghere este inregistrata cite o imagine digitala cu fiecare autoturism care trece pe acolo. Viteza masinii este determinata din calcularea timpului necesar parcurgerii distantei intre cele doua puncte. Producatorii sustin ca programul lor evita confuziile intre masini prin compararea unor detalii specifice fiecarui autovehicol in parte.

Numai din amenzile acordate pentru contraventiile depistate astfel, statul australian obtine anual circa 180 de milioane de dolari, dar sistemul este destul de contestat de specialisti, inclusiv in toate statele europene.
In Anglia, s-a incercat eliminarea oricarei posibilitati de contestare a contraventiilor. Asa incit englezii folosesc metoda buclei inductive, dar au introdus si o proba vizuala suplimentara. Astfel, conform site-ului forum.softpedia.com, in fata camerelor video cu bucla inductiva se mai vopsesc pe asfalt, in dreptul cimpului vizual al acestora, la distante cunoscute, mai multe linii-marker.

In zona supravegheata se fac doua poze succesive masinilor care au fost depistate ca au depasit viteza. Pozele au inscriptionat timpul obtinut si soferii pot face si singuri calculele, in functie de toate aceste elemente.

Viteza excesiva, pe locul trei la accidente

Conform statisticilor Brigazii de Politie Rutiera Bucuresti, in 2005, principalele cauze pentru producerea de accidente rutiere in Capitala nu a fost viteza excesiva, ci traversarea neregulamentara a drumului de catre pietoni - 45,92% dintre accidente, si neacordarea prioritatii pietonilor - 10,74%.

Depasirea vitezei legale se afla abia pe locul trei la cauze, cu o pondere de 10,24% din evenimentele rutiere.

Situatia s-a imbunatatit fata de 2004, cind viteza excesiva se afla pe locul doi printre cauzele accidentelor grave.

Alcooltestul nu este o proba

Politistii nu pot deschide un dosar penal unui sofer care a consumat alcool doar pe baza datelor oferite de alcooltestele aflate in trafic. Aceste instrumente arata alcoolemia in singe cu destul de mare precizie, dar ele nu sint omologate de catre Biroul Roman de Metrologie Legala, ci au doar certificate de producator, deci rezultatele obtinute pe aceasta cale pot fi contestate cu usurinta in instanta. "Etilotestele (alcooltestele - n.r.) sint aparate cu indicatii informative, care pot ajuta doar la preselectarea conducatorilor auto aflati sub influenta alcoolului, in vederea unor masurari exacte cu ajutorul etilometrelor", precizeaza directorul Biroului Roman de Metrologie Legala, Dan Cristea.

Acest lucru este recunoscut chiar de catre directorul Directiei de Politie Rutiera, comisar sef Dumitru Jianu, care admite ca proba definitiva este doar cea a recoltarii de singe. "Alcoolemia in aerul expirat difera de la o persoana la alta, in functie de greutate sau metabolism, de exemplu. Asa incit o persoana poate bea o bere si sa aiba o concentratie mare de alcool in aerul expirat sau, din contra, sa nu apara deloc. De altfel, este comun acceptat ca alcoolemia naturala a corpului uman poate merge pina la 0,10 la mie, de aceea pina la aceasta valoare nu se acorda nici o sanctiune", a explicat comisarul. Acesta a precizat ca in viitor se doreste introducerea etilometrelor, aparate care fuctioneaza tot pe baza aerului expirat, dar au o precizie mai mare si sint omologate de BRML. Aceste instrumente au dimensiuni mult mai mari si nu pot fi folosite in trafic, ci numai in laboratoare fixe.

Nu orice politist poate incheia un proces verbal

Un agent de circulatie nu poate incheia un proces verbal de constatare a unei contraventii si nu poate acorda o sanctiune daca nu este chiar el cel care a constatat incalcarea legii, conform ordonantei de urgenta 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. De aceea, daca in trafic va opreste un politist si va transmite ca un coleg de al sau - aflat intr-un centru de monitorizare, ca in cazul DN1, sau intr-o masina cu radar, 100 de metri mai in spate - v-a prins depasind viteza si i-a transmis lui sa va amendeze, acesta nu va poate sanctiona, iar procesul verbal poate fi usor contestat si anulat.

"Agentul constatator, prin procesul verbal de constatare, aplica si sanctiunea", se arata in respectivul act normativ. De aceea, in cazul in care un echipaj radar mobil sau cele fixe de pe DN1 constata depasirea vitezei, agentii au doua solutii: fie tot ei va opresc si va sanctioneaza, fie va trimit amenda prin posta, fapt permis de ordonanta amintita.

De altfel, acelasi lucru este evident si din formularul de proces verbal pe baza caruia se dau amenzile de circulatie: acolo unde trebuie sa semneze politistul se specifica clar ca acesta trebuie sa fie "agentul constatator".

De asemenea, un lucru important de stiut este acela ca amenzile de circulatie, ca si alte tipuri de amenzi contraventionale, se prescriu in termen de doi ani din momentul aplicarii. "Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 2 ani de la data aplicarii", se arata in ordonanta 2/2001. De asemenea, daca din momentul constatarii faptei organele de drept nu aplica o sanctiune in termen de sase luni, aceasta se prescrie, conform articolului 13 din actul normativ.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe