Au aparut deja trei carti care denunta acest fenomen: "Adevarul despre companiile farmaceutice" a Marciei Angel, "Vinzind boli: cum ne transforma companiile farmaceutice in bolnavi" (Ray Moinyhan si Alan Casells) si mai ales "Inventind boli ca sa vinzi pilule" a ziaristului german Jorg Blech, care sintetizeaza toata problema.

PROZACUL, UN ANTIDEPRESIV POPULAR

Aparitia pe piata, in 1987, a Prozacului, un antidepresiv lipsit de efectele secundare neplacute ale celorlalte pilule, a dus la o crestere masiva e consumului, astfel ca, dupa 2000, inregistram 4 milioane de consumatori numai in SUA. Daca in anii ‘50, depresia era dignosticata in jur de 0,5% din populatia Marii Britanii, in anii ‘90 ea ar fi ajuns, conform unui raport englez, sa afecteze unul din patru indivizi. Campaniile nationale derulate dupa ce rezultatele au fost facute publice au fost generos sponsorizate de concernele farmaceutice - campania "Impotriva Depresiei", initiata de Ministerul Sanatatii si de Colegiul Psihiatrilor, beneficiind de stipendii private uriase.

Oamenii au raspuns acestor campanii reinterpretind experientele traumatice (cum ar fi pierderea cuiva drag, dezamagirea si nefericirea) ca boala depresiva, ajungind sa se adreseze psihologilor si psihiatrilor. Multora li s-au prescris tratamente cu Prozac, medicamentul devenind cel mai popular antidepresiv al anilor ‘90. Au fost inventate categorii patologice noi - iar cel mai acut exemplu este cel legat de "Sisi Sindrom", o boala nascuta in 1998, intr-o pagina de reclama a companiei GlaxoSmithKline. Conform prospectului publicitar, circa trei milioane de germani sufera de aceasta boala subtila, ce consta in a pretinde ca esti activ si cu opinii pozitive despre viata, cind in realitate esti nefericit si fara tonus vital. In 2003, cercetatorii au revelat ca sindromul e o inventie a companiei, neexistind suficiente dovezi medicale pentru a-l incadra in zona afectiunilor psihice.

BLOCKBUSTER-URI FARMACEUTICE


Primul si al doilea loc al celor mai bine vindute pastile pe 2003 a fost luat de Statin (10 miliarde dolari profit pentru Pfizer) si Simvastatin (6 miliarde pentru Merck). Aceste pilule- de departe cele mai bine vindute din istoria farmaciei- inhiba o enzima implicata in sinteza colesterolului din ficat, ducind la reducerea nivelului acestuia in singe. Prin acest mecanism, el scade riscul aparitiei bolilor de inima, cel mai important factor de deces din tarile industriale avansate. Fiind lipsit de efecte secundare neplacute, el a devenit rapid un blockbuster farmaceutic, numai in Marea Britanie inregistrindu-se doua milioane de consumatori.

Citeste si:

Succesul medicamentului a generat aparitia unor medicamente similare, "me-too", prin nimic diferite de produsul original de la Pfizer, scoase de alte companii. Or, daca inainte de lansarea medicamentului minune pe piata, nivelul normal de colesterol era stabilit de experti la 6,5, acum a fost scazut la 5,2, o lovitura de marketing care a facut sa explodeze cu miliarde profiturile obtinute de pe urma Statinului.

In tarile occidentale, o femeie la menopauza este privita ca bolnava, chiar daca nu exista nici o dovada stiintifica clara ca asa ar sta lucrurile. Astfel, milioane de femei ajung sa se trateze cu hormoni sexuali. Cine urmeaza? Probabil barbatii - deja companii ca Jenapharm au mobilizat institute de sondare a opiniei publice, firme de publicitate, PR, doctori si jurnalisti pentru a populariza o noua boala, "sindromul masculin al imbatrinirii", analogul menopauzei la femei.

MEDICALIZARE DELIBERATA A INDIVIZILOR SANATOSI

In mod similar, companiile si psihiatrii incearca de ceva timp sa convinga parintii ca un copil agitat, care se plictiseste repede si are dificultati de a-si mentine atentia prea mult asupra unei sarcini, sufera de "sindromul deficitului de atentie". Producatorii de Ritalin si Novrtis, au scos chiar si o brosura colorata care descrie simptomele unui copil suferind de aceasta boala.

Din fericire, se profileaza si reactii indreptate impotriva "medicalizarii fortate" - "a-i convinge pe oamenii fara probleme medicale ca sint niste bolnavi ascunsi". Comisia britanica de bioetica a recomandat deja statului sa-si faca o agenda in care sa analizeze fenomenul "medicalizarii deliberate a indivizilor sanatosi".