Dansul a fost si ramane cenusareasa artelor in Romania. Pentru baletul clasic, de exemplu, nu exista studii academice, totul se termina la nivelul liceului. Iar pentru dans, in general, functioneaza doar o sectie de coregrafie in cadrul UNATC. Performantele de exceptie ale coregrafilor, dansatorilor si balerinilor romani in strainatate, insistentele artistilor romani la Ministerul Culturii si Cultelor, dar mai ales presiunile exercitate de institutiile straine catre MCC au dus la infiintarea, in iulie 2004, a Centrului National al Dansului din Bucuresti.

Aceasta structura este subordonata Ministerului Culturii si Cultelor si beneficiaza de alocatie bugetara.
Centrul National al Dansului Bucuresti (CNDB) este, conform autocaracterizarii de pe site, "o institutie publica de cultura, creata cu scopul de a sustine, dezvolta si promova dansul contemporan.
CNDB incurajeaza cercetarea si experimentul in campul practicilor si teoriilor din arta contemporana. Totodata (...) CNDB sustine si promoveaza programe si proiecte care contribuie la dezvoltarea culturii coregrafice contemporane, care creeaza legaturi intre practici diferite de discurs si face posibila participarea scenei locale la un dialog extins la nivel international".

Un scandal profitabil

Relansarea artei dansului in Romania a inceput cu un scandal, in aprilie 2003. Atunci, la Teatrul Odeon, sub egida Ministerelor Culturii din Franta si Romania, a avut loc un regal de spectacole de dans contemporan, sustinute de coregrafi romani independenti. Evenimentul a fost organizat de Institutul Francez si de Ambasada Frantei si a beneficiat de prezenta in sala a lui Jean Jaques Aillagon, ministrul culturii si al comunicarii din Franta. Din motive inexplicabile, ministrul roman al culturii a lipsit. Gafa diplomatica a lui Razvan Theodorescu a declansat scandalul de care aminteam.

Un scandal cu consecinte - paradoxal! - profitabile pentru soarta culturala a coregrafiei romanesti. Jigniti de doua ori, o data pentru ei si o data pentru oaspetele lor, ministrul francez al culturii, coregrafii si dansatorii romani au considerat extrem de relevanta absenta lui Razvan Theodorescu, "pentru ca reprezinta exact atitudinea ministerului pe care il conduce fata de existenta si reprezentarea actuala a dansului si a creatiei coregrafice contemporane din Romania". In consecinta, inainte de inceperea spectacolului, acestia au adresat (pe langa multumirile de rigoare celor prezenti si sustinatorilor), un repros usturator "marelui absent" si ministerului pe care il conducea.

Europa da, Romania ba!"Regretam ca nu avem niciun motiv pentru care sa multumim Ministerului Culturii si Cultelor din Romania, care ignora in continuare promovarea creatiei contemporane ro-manesti de dans, precum si toate propunerile de ameliorare a situatiei" - se sublinia in mesajul devenit, ulterior, public. "De peste zece ani, concepem proiecte, cream si producem spectacole cu care suntem prezenti la importante festivaluri din lumea intreaga, organizam ateliere, dezbateri, festivaluri si rezidente, in colaborare cu institutii europene de prestigiu. Cum este posibila existenta spectacolelor de dans contemporan intr-o tara in care dansatorii si coregrafii independenti nu au nicio sala pentru repetitii, nicio scena, nicio sustinere din partea unui resort de stat este un aparent mister. Va vom usura incercarea de a dezlega acest mister, precizand ca noi suntem rezultatul investitiei urmatoarelor institutii, organizatii, programe si retele, carora le multumim si pe aceasta cale".

Urma o lista de peste 20 de asemenea structuri, dintre care 15 erau din Franta, Anglia, Germania, Austria, Spania, Portugalia si Olanda.
Acest offsaid rusinos in care a fost surprins MCC i-a creat brusc o notorietate incomoda in fata tuturor ministerelor omologe din Europa. Ceea ce l-a determinat pe Razvan Theodorescu sa aprobe, in sfarsit, o institutie a coregrafiei si dansului cu sustinere bugetara.

"Dansatorii si coregrafii romani, teroristi culturali"
Nu imediat, bineinteles, ci un an mai tarziu, in 2004. Abia in 2005 a fost aprobata si Hotararea de Guvern prin care s-a stabilit functionarea institutiei, intr-un spatiu de la etajele 3 si 4 ale cladirii Teatrului National (unde functionase, pana atunci, Targul de Carte Bookarest). Centrul National al Dansului este condus de principalii semnatari ai mesajului din 7 aprilie 2003: Mihai Mihalcea (director general) si Vava Stefanescu (director artistic).

"Am purtat aproape o lupta, un razboi ca sa obtinem infiintarea acestui Centru - declara Mihai Mihalcea. Ajunseseram, din disperare de cauza, sa dam ultimatum Guvernului, care era bombardat si cu proteste din strainatate. Dar, pur si simplu, nimeni nu voia nici sa stea de vorba cu noi. La un moment dat, stiu ca a si aparut un titlu in presa: 'Dansatorii si coregrafii romani, teroristi culturali>>. Iar Razvan Theodorescu se plangea ca nici pentru Rosia Montana nu primise atatea scrisori, faxuri si proteste din strainatate. Toate acestea se intamplau in 2004, inainte de alegeri."

Acum Centrul functioneaza cu o subventie de 15 miliarde lei vechi (pe 2006), din care trebuie sa plateasca intretinerea spatiului, salariile celor 10 angajati (mai e loc in schema pentru inca trei) si proiectele culturale. Au primit, pana acum, 8 miliarde care deja s-au cam "topit", mai mult pentru reamenajarea fostului spatiu expozitional. Salariile medii sunt de 5-6 milioane pe luna.

Biroul directoral din debara

CNDB este, pe de o parte, un centru de proiecte, iar pe de alta parte - institutie-gazda pentru spectacolele altora. Iar in privinta proiectelor, acestea se impart, la randul lor, in patru categorii: creatii originale (spectacole), proiecte de editare (carti, publicatii, DVD-uri etc.), festivaluri si deplasari culturale (participari la schimburi culturale, burse etc.). Unele dintre aceste proiecte sunt proprii si altele apartin unor specialisti cu activitate in domeniu, alese la sesiunile de selectie. La prima sesiune de acest fel, organizata in aprilie, Consiliul Artistic al CNDB a ales spre finantare 15 proiecte, carora le-a acordat o suma totala de circa 1,3 miliarde lei. A doua sesiune de selectie a proiectelor s-a desfasurat pe 19 august si i s-au alocat 650 milioane lei, pentru perioada 1 septembrie-30 noiembrie.

Din suma totala, 50% (325 milioane) au revenit creatiilor coregrafice originale, 30% (195 de milioane) pentru conceptia, productia, organizarea altor proiecte (festivaluri, turnee, prezentari, cursuri, ateliere, conferinte, laboratoare de cercetare, experimente, sesiuni de comunicare) si 10% pentru editarea de publicatii de specialitate (reviste, carti, albume, CD-ROM-uri, DVD-uri, casete video si alte materiale de informare) si calatoriile de studiu/cercetare sau participarile la evenimente nationale si internationale de profil.

Singurul care nu poate beneficia de banii Centrului pentru propriile proiecte este chiar directorul CNDB, Mihai Mihalcea. "Eu am luat aceasta decizie, caci eu am redactat regulamentul de functionare - spune tanarul manager. Am considerat ca asa e corect si moral, pentru a elimina orice suspiciune din partea oricui. Nici eu, nici directorul artistic (Vava Stefanescu - n.r.) nu putem sa desfasuram proiecte proprii, decat daca ne gasim singuri finantarea".
Si un ultim amanunt: in timp ce birourile personalului sunt elegante si moderne, cel lui Mihai Mihalcea se afla situat intr-un fost depozit de materiale, cu conductele de apa la vedere. Un fel de debara, ceva mai mare. "Ca sa nu ma atasez prea tare de loc si de scaun" - explica directorul.

Psiho-coregrafie

Desi este un coregraf cu studii academice, Mihai Mihalcea nu este un adept al monopolului instituit de specialisti, ci al deschiderii spre expresivitatea libera. "Este deja o realitate curenta ca oameni din afara dansului profesionist vin cu idei noi, cu un mod de exprimare mult mai complex, dincolo de rigorile formale impuse de baletul clasic. Un nume de top al dansului mondial, Xavier Leroy, este, la origine, biolog. El a venit in dans cu alta perspectiva, dinamitand chiar tabuurile miscarii, invatate in scoala, intrebandu-se tot timpul si venind cu raspunsuri coregrafice noi. Este vorba, de fapt, de libertatea de gandire. Am constatat, de pilda, ca, in ultimii ani, se apuca de dans contemporan psihologi sau oameni care au avut de-a face cu psihologia. Dansul trebuie sa vina din interior, nu sa fie impus din afara".


Despre autor:

Saptamana Finaciara

Sursa: Saptamana Finaciara


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.