Dupa ce noua lege a pus frina adoptiilor internationale, strainii au gasit o alta modalitate pentru a primi un copil roman: stabilirea unui domiciliu temporar in Romania si, apoi, primirea cetateniei romane. O data cu obtinerea acestei calitati, persoanele din alta tara au automat dreptul de a candida, alaturi de toti ceilalti cetateni, originari sau nu din Romania, pentru un copil.

Domicilii parasite

Sase elvetieni au venit in Romania cu scopul de a adopta copii romani si chiar au cerut Oficiului Roman pentru Adoptii (ORA) sprijin pentru urgentarea procesului de obtinere a cetateniei. Acestia si-au motivat demersul prin atasamentul fata de sapte copii vizitati intr-un centru de plasament din Cimpulung-Muscel. Copii care, potrivit ORA, nu sint adoptabili si urmeaza sa fie reintegrati in familia biologica. Cei sase straini au obtinut dreptul de sedere temporara declarind domicilii la care nu sint insa de gasit. La Pitesti, unde elvetienii ar fi trebuit sa ocupe trei locuinte, reporterii "Cotidianului" au observat ca, intr-un caz, apartamentul era locuit de peste noua ani de o familie de tineri, iar in celelalte doua, nimeni nu era acasa. Mai mult, vecinii au declarat ca nu au vazut picior de elvetian pe acolo.

Reteta elvetiana: trei in unu

Citeste si:

Intr-un apartament de pe bulevardul care desparte orasul in doua ar fi trebuit sa locuiasca trei dintre elvetieni. In fata usii strajuite de termopane maro, interfonul apartamentului vizat suna a gol. Dupa citeva minute de asteptare, vine un barbat trecut de 40 de ani, cu statura firava, par rar si grizonat, presedintele asociatiei de proprietari, si reusim sa intram in bloc.

"Nu aveti ce vedea la apartamentul 1, nu e nici un elvetian aici, era doar un baiat care zicea ca vrea sa-si deschida nu stiu ce firma. Dar nu e nimeni pe aici, nu vedeti ca sint taiate toate firele? Hai, afara!", ne spune amenintator barbatul. Pe acelasi bulevard, doua blocuri mai jos, intr-un imobil cu aspect invechit, la etajul doi, la apartamentul de linga scarile inguste. "Stau aici cu sotul meu de mai bine de noua ani. Poate e o confuzie. Am primit si o recomandata pe numele unui elvetian, dar am lasat-o acolo. Aici nu sta si nu a stat niciodata nici un elvetian", ne spune femeia care a deschis usa. Nici administratora blocului nu are stiinta de vreun strain care sa stea acolo: "Nu sta acolo nici un elvetian. A stat unul acum doi ani in bloc la noi, traia cu o romanca, dar a plecat".

Garsoniera de familie

Aproape de iesirea din oras, intr-un bloc-turn de garsoniere asezate ca intr-un camin studentesc, cite 16 pe un culoar lung si intunecos, ar trebui sa domicilieze o familie de elvetieni. La usa nu raspunde nimeni, iar un anunt imobiliar vechi flutura in spatiul dintre toc si usa. Vecina de vizavi, o batrina trecuta de 70 de ani, spune ca "nu a mai vazut pe nimeni pe acolo de multa vreme". Nici noua administratora a blocului nu stie de ei, iar la intretinere e trecuta doar o doamna. "Fosta" insa, mai veche in meserie, i-a spus ca "a auzit de niste straini, dar ca nu i-a vazut niciodata. Vine un barbat, sotul proprietarei, in fiecare luna, sa plateasca intretinerea".