In timp ce marea inainteaza catre uscat, erodand plajele si spaland nisipul, iar cohortele de turisti autohtoni devin tot mai indragostiti de tarmuri bulgaresti, turcesti sau spaniole, apetitul pentru terenuri de case cu vedere la mare este intr-o dramatica scadere la romani

Singurii care au ramas pe litoral si isi vad in continuare nestingherit de afaceri sunt speculatorii imobiliari. Formula este simpla. Cu un buget de 30.000-50.000 de euro se pot cumpara pana la doua hectare de teren in extravilan, pe care il parcelezi si il scoti din nou la vanzare. Daca ai rabdare, veniturile asigurate din aceasta afacere pot fi duble sau triple sumei initial investite.

Iulian Dima, administrator al companiei Euro Imobiliare din Costi-nesti, spune ca, in ceea ce priveste tranzactiile imobiliare, ponderea cumparatorilor interesati de terenuri construibile s-a redus in favoarea speculatorilor. "Acestia cumpara suprafete mari, de regula in extravilan, pe care le parceleaza si incearca sa le revanda cu un profit substantial", explica Dima.

Potrivit reprezentantului Euro Imobiliare, pe seama acestor intreprinzatori poate fi pusa cresterea cu 200 pana la 300% a preturilor la terenurile aflate in extravilan. Astfel, spre exemplu in zona Costinesti, de la 1 maximum 2 euro/mp, cat erau acum un an, preturile au ajuns si la 10 euro/mp. Costinesti este insa o zona relativ ieftina pe litoralul romanesc. Pe acelasi segment de piata (teren extravilan) exista oferte cu pret de afisaj ce ajunge si la 50 euro/mp.

Comunele, mai ieftine ca statiunile

Unele autoritati locale, cum sunt cele din Costinesti, 23 August sau Corbu, constiente de beneficiile atragerii de investitori, intreprind actiuni si proiecte menite sa le usureze acestora alegerea locatiei pentru viitoarele plasamente. Spre exemplu, primariile localitatilor 23 August si Costinesti au delimitat si alcatuit documentatia urbanistica (PUZ, PUD) pentru toate terenurile construibile aflate in teritoriile lor administrative.

Acest lucru reprezinta un avantaj fata de alte localitati competitoare in atragerea investitorului, deoarece il scutesc pe acesta de "chinurile facerii" planurilor urbanistice zonale si de detaliu. "Practic, orice investitor achita doar contravaloarea acestor planuri realizate deja de primarie, putand astfel sa treaca la etapa obtinerii autorizatiei de construire", sustine Iulian Dima, reprezentantul Euro Imobiliare.
In afara de asta, existenta unor proiecte de investitii in retele edilitare sau alte elemente de infrastructura pot conta in atragerea investitorului si, in final, a turistului.

In acest sens, trebuie mentionate cele cateva proiecte derulate de autoritatile locale, gen realizarea sistemului de canalizare (pentru inceput la nivelul localitatii 23 August, urmand ca pe parcurs sa se construiasca si in celelalte localitati), a retelei de energie electrica in zonele lotizate din 23 August, Dulcesti si Mosneni sau amenajarea teritoriului din jurul lacului Tatlageac (intre statiunea Mangalia Nord si Costinesti). Preturile actuale pentru un metru patrat de teren intravilan in zona variaza intre 9 si 17 euro/mp (lacul Tatlageac), 30-50 euro/mp (malul marii) sau, in cazul terenului extravilan, intre 3 si 6 euro/mp (vatra satului) si 2-14 euro/mp in zona de tarm.

Comuna 23 August este situata in sud-estul judetului Constanta, pe litoralul Marii Negre, la o distanta de 31 km de resedinta de judet. Comuna se invecineaza cu Costinesti, Topraisar, Amzacea, Pecineaga si cu municipiul Mangalia, fiind constituita din trei sate - 23 August, Dulcesti si Mosneni. Legatura intre comuna si orasul Constanta se face prin drumul national Constanta-Mangalia, statia de cale ferata cea mai apropiata fiind Neptun, la o distanta de 4 km.

Numarul unu dupa Bucuresti

Piata terenurilor din viitoarea zona metropolitana Constanta mai are rezerve de crestere, si nu doar pentru ca este a doua ca interes dupa cea bucuresteana. Proiectele in derulare, autostrada Bucuresti-Constanta si centura ocolitoare a municipiului sunt doar cateva elemente care vor duce la scumpirea proprietatilor imobiliare.

Ca si in Bucuresti, proiectul crearii zonei metropolitane a aprins imaginatia multor proprietari sau speculatori imobiliari. Primaria Constanta si 14 primari ai localitatilor-satelit au semnat deja un acord de colaborare. In prezent, este in curs de elaborare un studiu de oportunitate care va schita strategia de dezvoltare a viitoarei zone metropolitane si, probabil, va duce la alcatuirea unei noi ierarhii a zonelor de tranzactie imobiliara. Din viitoarea zona metropolitana fac parte, alaturi de municipiul Constanta, orasele Navodari, Eforie, Ovidiu, Basarabi, Techirghiol si comunele Cumpana, Valul lui Traian, Agigea, Tuzla, Poarta Alba, Corbu, Lumina si Mihail Kogalniceanu.

Corbu - ultima plaja virgina

Corbu, una dintre cele 14 comune care va intra in zona metropolitana Constanta, este detinatoarea ultimei plaje virgine in Romania. Aflata la aproximativ 15 km nord de Mamaia, la mica distanta si de Delta Dunarii, Corbu are acces la reteaua de lagune si lacuri ce fac parte din rezervatia Deltei Dunarii, fapt care, laolalta cu plaja marii, va contribui radical la cresterea cotei zonei.

Corbu are o buna legatura rutiera pe DJ 226. Acesta porneste din zona Midia Navodari, cu relatii pe DN 22 B, prin Navodari-Ovidiu, la DN 2 A - E 60 spre Bucuresti-Constanta si pe litoral, prin zona turistica Navodari-Mamaia-Constanta. Pe de alta parte, pe teritoriul comunei Corbu exista o retea de cale ferata industriala si un chei de acostare a slepurilor, iar pana la aeroportul Mihail Kogalniceanu nu sunt decat 23 km.

Primaria Corbu are un proiect ambitios privind transformarea comunei in statiune turistica. Asta inseamna aducerea tuturor utilitatilor (apa, canalizare, drumuri asfaltate si gaze). Primaria detine 40 de hectare de teren situat langa plaja, pamant prevazut pentru dezvoltare turistica. In afara de plaja marii, interesanta este si zona de agrement pe cale de realizare langa Lacul Corbu. Primaria vrea sa amenajeze un mic port pentru ambarcatiunile de agrement (ski-jet, hidrobiciclete sau barci cu motor). Totodata, lucreaza la un PUZ (plan urbanistic zonal) pentru toata zona riverana Marii Negre aflata in zona comunei.

In Corbu, oferta de terenuri la malul marii, la 5 pana la 600 de metri fata de faleza inalta, cu suprafete intre 1.000 si 70.000 mp, are preturi cuprinse intre 10 si 35 euro/mp. Zona a fost aprobata pentru trecerea in intravilan de catre Consiliul Local Corbu. In vatra satului, pretul terenului se invarte in jurul a 1 euro/mp.

Alternativa Cumpana

In localitatile din zona litoralului, dar care nu au acces administrativ catre plaja, se incearca specularea altor date ale proprietatilor, cum ar fi accesul direct dinspre o sosea sau caracterul compact al terenului, fapt care il face "pretabil pentru un cartier rezidential". Lipsita de contactul cu marea, comuna Cumpana are totusi iesire la Canalul Dunare-Marea Neagra. Localitatea este situata la 5 km de Constanta, pe drumul national Constanta-Negru Voda, iar printre principalele proiecte initiate de administratia locala in ultimii ani se numara extinderea retelei de energie electrica in noile cartiere cu 20 de km, precum si a retelei de alimentare cu apa potabila si canalizare cu 24 de km si extinderea sistemului de iluminat public cu 31 de km.

Planurile de viitor prevad construirea unei centuri de legatura pe malul stang al Canalului Dunare-Marea Neagra pentru fluidizarea traficului rutier, racordarea imobilelor la reteaua de distributie a gazelor naturale, precum si concesionarea, prin licitatie, de loturi pentru construirea de locuinte.

Pretul unui metru patrat de teren intravilan intr-o dezvoltare de vile din comuna Cumpana pleaca de la 25 euro si poate ajunge la 40 euro/mp.

Calutul de mare si birocratia

In zona de sud a litoralului, care cuprinde statiunile 2 Mai, Vama Veche etc., in afara birocratiei autoritatilor locale si a slabei dezvoltari edilitare, o alta mare piedica in calea visului de a avea o casa cu vedere la mare o reprezinta... calutul de mare. Zona de coasta care tine de comuna Limanu a fost integrata in Rezervatia marina 2 Mai-Vama Veche. Teoretic, acest fapt ar trebui sa duca la refuzul eliberarii autorizatiei de construire daca este vorba de un teren aflat la cel mult 300 de metri fata de linia tarmului.


Despre autor:

Saptamana Finaciara

Sursa: Saptamana Finaciara


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.