De-a lungul timpului, a fost un vis al meu sa-mi reinnoiesc legaturile spirituale si culturale cu Brasovul, un oras cu o atat de veche si bogata traditie culturala, spunea violonistul Serban Lupu (n. la Brasov, in 1952) intr-un interviu publicat in vara lui 2004. In contextul actual al integrarii europene, doresc foarte mult ca Brasovul sa devina unul dintre importantele centre culturale si muzicale ale Europei. Are suficiente argumente in acest sens si o merita cu prisosinta. Avand sansa de a intalni la Brasov, in cadrul administratiei locale, oameni care imi impartasesc viziunea, proiectul a devenit realitate".

Proiectul devenit realitate in 2003 este Festivalul International "Cetatea Muzicala a Brasovului", ajuns la a patra editie, care se va desfasura in perioada 12 - 19 august. Organizat de Consiliul judetean Brasov si (incepand din acest an) Fundatia Culturala Serban Lupu, sub directia artistica a violonistului Serban Lupu, festivalul s-a impus ca unul dintre cele mai importante evenimente muzicale romanesti din ultimii ani, prin profilul sau aparte, calitatea concertelor si nu in ultimul rand prin ideea de a-l programa in perioada de varf a sezonului turistic, incurajand astfel turismul cutural si oferind o alternativa atractiva. "Prin asemenea evenimente, aprecia Serban Lupu, Brasovul poate deveni un punct de intalnire a artistilor din Europa si din lume".

"Cetatea Muzicala a Brasovului" este un festival de muzica de camera care se desfasoara in vechea sala de teatru si concerte din oras, Reduta, renovata cu gust si redeschisa in mai 2004. Violonist cu o bogata activitatea concertistica internationala, profesor de vioara la Illinois (SUA), Serban Lupu este unul dintre cei mai de seama interpreti ai muzicii lui George Enescu, lui datorandu-i-se in buna masura impunerea creatiei compozitorului pe mari scene ale lumii, in ultimele decenii.

In 2004, festivalul brasovean a programat doua lucrari enesciene in prima auditie absoluta: Andantino malinconico pentru vioara si pian (1951) in interpretarea lui Serban Lupu si a Ilincai Dumitrescu si "Sérénade lointaine" pentru vioara, violoncel si pian (1903), cantata de Serban Lupu, Ko Iwasaki si Ian Hobson. Acum, dupa trei editii, nu cred ca este exagerat sa vorbim de o traditie care s-a nascut aici, la Brasov, prin aceasta manifestare care, in fiecare an, a propus publicului programe foarte atragatoare, urmand cateva idei repertoriale - cateva idei culturale de mare interes.

Editia din 2005, Anul International Geroge Enescu, a fost dedicata, fireste, muzicii enesciene, incluzand insa si o seara vieneza, cu muzica de Schubert si un recital de jazz cu pianistul Johnny Raducanu si contrabasistul Catalin Rotaru.

Citeste si:

Programul editiei a IV-a, care va incepe sambata 12 august, la ora 19.00 si va fi gazduita de aceeasi sala Reduta, este la randul sau foarte atragatoare si divers din punct de vedere stilistic, cuprinzand mai multe genuri muzicale. Anul acesta festivalul este dedicat compozitorului W.A. Mozart si Béla Bartók. Nu trebuie desigur sa mai amintesc ca suntem in Anul Mozart, de la nasterea caruia s-au implinit in 27 ianuarie 250 de ani. In 25 martie am sarbatorit 125 de ani de la nasterea lui Béla Bartok (compozitorul maghiar, atat de legat de folclorul romanesc, s-a nascut la Sanicolaul Mare; a murit la New York, la 26 septembrie 1945).

Duminica 13 august si luni, la ora 11.00, Casa Muresenilor va fi gazda Simpozionului International Béla Bartók. Ideea de a cuprinde in festival o asemenea manifestare stiintifica, menita sa evoce personalitatea lui Béla Bartók, unul dintre primii etnomuzicologi din lume, se cuvine apreciata la superlativ. Alaturi de Serban Lupu si de violistul maghiar Csaba Erdélyi, care vor prezenta sursele folclorice ale celor doua rapsodii pentru vioara si pian si ultima lucrare a compozitorului, Concertul pentru viola, la simpozion participa muzicologici de prestigiu: Francisc Laszlo, Gheorghe Firca, Clemansa Firca, Speranta Radulescu, Constantin Catrina, Laszlo Vikarius (Ungaria), Virgil Zoltan Mihailescu, care vor vorbi despre schimbarile caracterului national in creatia lui Bartók, relatiile sale cu Brasovul, Cantata profana, sonatele pentru vioara si pian, relatiile dintre Béla Bartók si compozitorii romani, interferentele Enescu-Bartók, perspectiva critica asupra operei etnomuzicologului, "revizitat dupa un secol".

In concertul de deschidere de sambata ii vom asculta pe Csaba Erdélyi, violoncelistul Mirel Iancovici (Olanda), pianistul american Ian Hobson si pe Serban Lupu intr-un program care cuprinde lucrari de Bartók (Rapsodia nr. 1 pentru viola si pian, Sonata nr. 2 pentru vioara si pian, Dansuri romanesti pentru vioara si pian), Pal Kadosa (Improvizatie pentru violoncel si pian pe 3 cantece populare romanesti culese de Béla Bartók, Beethoven, (Sapte variatiuni pentru violoncel si pian pe o tema din "Flautul fermecat" de Mozart) si Mozart (Cvartetul cu pian in sol minor, KV 478). Sonata in Si bemol major pentru vioara si pian, KV 454 de Mozart va deschide concertul de duminica, in care concertul de duminica, in care Serban Lupu va interpreta si Sonata pentru vioara solo de Bartók. Vom fi apoi martori la doua prime auditii absolute: Sapte cantece din culegerile romanesti de Béla Bartók, pentru vioara si pian de Ana-Maria Avram si transcriptia pentru pian a Concertului pentru orchestra de Bartók, facuta de compozitor.

Luni - un program foarte variat stilistic: Piesa pentru violoncel si pian de Chausson, Sonata pentru vioara si pian de Ravel, Suita de dansuri unguresti pentru viola si pian de Bartók-Erdélyi, Sonata pentru violoncel si pian de Rahmaninov, Adagio si Rondo in Fa major pentru vioara, viola, violoncel si pian de Schubert. Marti, Serban Lupu a programat un concert extraordinar de jazz cu Anca Parghel si invitatii sai: Puiu Pascu (pian), Laurentiu Moise (trompeta), Ciprian Parghel (contrabas), Tudor Parghel (baterie) iar joi vom asista la o inedita seara folclorica alaturi de Serban Lupu si virtuozi romani: Ioan Pop (zongora), Grigore Chira (bas), Gheorghe Stan (tambal). Miercuri, Duo pentru vioara si viola in Sol major, KV 423 de Mozart, din creatia caruia vom mai asculta Divertismentul in Mi bemol major pentru vioara, viola si violoncel, KV 563, precedat de Duo "Augenglaser obligato" pentru viola si violoncel de Beethoven, Grand Duo de concert pe teme de Beethoven pentru vioara si violoncel de Servais - Leonard si Passacaglia pentru vioara si violoncel de Händel - Halvorsen. Vineri va avea loc recitalul extraordinar al pianistului Ian Hobson (Fantezia in do minor, KV 475 de Mozart, Carnaval op. 9 de Schumann, Preludii op. 23 de Rahmaninov).

Festivalul se va incheia sambata 19 august, cu un concert cu muzica de George Enescu (Konzertstuck pentru viola si pian, Doina pentru voce, viola si violoncel, Cvartertul cu pian nr. 2 in re minor, op. 30), Brahms (Cvartet cu pian in sol minor, op 25), atractia serii fiind fara indoiala prima auditie a Capriciilor 6, 16 si 24 pentru vioara si pian de Paganini - Enescu, interpretate de Serban Lupu si Ian Hobson. Toate concertele sunt programate la ora 19.00.