Potrivit expertilor in cercetare seismica, in momentul de fata, nu mai putin de 120 de cladiri sunt in pericol real de a se prabusi in cazul inregistrarii unor miscari tectonice puternice. Numarul celor care ar putea plati cu viata depaseste, conform acelorasi specialisti, 250.000.

Nu cu mult timp in urma, mass-media a atras atentia asupra riscului la care sunt expuse mai multe zeci de cladiri din Capitala in cazul producerii unui cutremur de pamant similar celui din 1977. Autoritatile s-au batut, la vremea aceea, cu pumnul in piept, afirmand ca vor face si vor drege, inlaturand posibilitatea prabusirii acestor imobile prin consolidari si reparatii capitale. Nu s-au tinut de cuvant.

Din cele peste 120 de cladiri, doar cateva au facut cunostinta cu mistria restauratorului. Mai mult, in momentul de fata inca nu exista o harta a Bucurestiului care sa contina zonele de risc seismic major. "Am primit echipamente si aparatura moderna de la specialistii japonezi care au acceptat sa ne intinda o mana de ajutor. Intocmirea unei asemenea harti nu este, insa, atat de simpla cum s-ar crede. Ea necesita timp indelungat: cel putin zece, douazeci de ani.

Tot ce am putut face deocamdata a fost sa reproducem, pe elemente separate, conditiile reale pentru a putea stabili un grad de rezistenta care sa ne permita sa construim cladiri solide si sa le consolidam pe cele vechi", declara Cristian Arion, seful echipei de Incercari Structurale si Experimentale in cadrul unui program derulat de Ministerul Lucrarilor Publice in colaborare cu experti japonezi in geodezie.

Citeste si:

Consolidari, ba, amenzi, da!

Daca nu se pot lauda cu rezultate in ceea ce priveste consolidarea cladirilor vechi ale Bucurestiului, autoritatile stau in schimb foarte bine la capitolul amenzi. In 2005 au fost intreprinse, potrivit unor statistici ale Centrului National pentru Reducerea Riscului Seismic, peste 90.000 de actiuni, soldate cu amenzi in valoare de 19 miliarde lei vechi, aplicate pentru nerespectarea implementarii sistemului de management al calitatii in constructii.

In ceea ce priveste vina pentru situatia imobilelor bucurestene in pericol de prabusire in caz de cutremur, autoritatile arunca pisica in curtea proprietarilor de cladiri. "Ritmul lent in care se fac consolidarile nu are motive financiare, ci sociale. Oamenii se lasa greu convinsi sa-si paraseasca locuintele pentru a se putea efectua consolidarile", afirma Radu Vacareanu, directorul CNRRS.