Despre ce este vorba? Despre o constructie care aduce aminte, prin forma ei rotunda si prin materialul folosit (piatra cioplita manual) de monumentul de la Adamclisi, inchinat victoriei romane asupra Daciei sau de un amfiteatru construit din aceeasi piatra cioplita, copiat parca dupa ruinele celui de la Histria romana (sau, daca ati fost la Costinesti, ati putea recunoaste pattern-ul de acolo…) Autor este Daniel Manolescu, un roman stabilit la Montreal, care, desi nu este istoric ci doar indragostit de istorie, a reusit sa transforme parcul Rapides de Lachine intr-un mini-muzeu al istoriei Romaniei.

Daniel Manolescu lucreaza pentru Heritage Laurentien, o organizatie care si-a asumat, intre altele, sarcina de a amenaja, intretine, monitoriza si promova in circuitul turistic parcul Rapides de Lachine. Dupa ce acum o luna institutia sus amintita a organizat Sarbatoarea pescuitului (prima manifestare de acest gen la care a fost facuta si o prezentare a parcului in limba romana), Daniel Manolescu si colegii lui au "recidivat", invitand amatorii de natura la o excursie cu tematica multipla: natura, arta si istorie.

Prima sectiune a constat in prezentarea unor specii de pasari si pesti - unele adevarate "fosile vii"-, care isi au salasul in parcul Rapides de Lachine, al doilea din Quebec ca importanta faunistica in apele fluviului St.-Laurent, in imediata apropiere a parcului Rapides de Lachine, exista salai si crapi mult mai mari decat cei din Romania (si pot fi pescuiti, daca aveti permis). Pe de alta parte, exista si specii interzise pescarilor, unele foarte rare si foarte vechi. Pe insula de acolo exista nu mai putin de 400 de cuiburi de batlan, o specie de pasare care traieste de peste 75 de milioane de ani pe pamant.

Masculul acestei specii curteaza femelele construind cuiburi atat de mari (incat un om ar putea sta tolanit in ele) si, inca mai curios, depunandu-le la picioare un bat de lemn cat mai mare. O alta pasare cu obiceiuri ciudate este pasarea Cardinal. Masculii acestei specii (mici, de altfel) au cate trei - patru cuiburi, cu tot atatea "neveste", dar platesc placerea poligamiei cu datoria cresterii si hranirii numerosilor pui.

Citeste si:

Cei peste 30 de pictori si sculptori prezenti in parc sambata, 8 iulie, pentru a-si arata creatiile si a demonstra publicului "pe viu" cum se realizeaza o opera de arta si chiar - de ce nu? - pentru a vinde cateva dintre acestea. In ceea ce priveste a treia tema, istoria, aceasta a fost "prezenta" pe tot parcursul intalnirii, inclusiv in paralela facuta de Daniel Manolescu intre istoria de aproape 500 de ani a Quebecului, nascuta pe malul St.-Laurent-ului si cea a Romaniei, inceputa acum aproape 2000 de ani, pe malul Dunarii si al afluentilor acesteia.

O paralela extrem de interesanta, din care nu au lipsit elementele de similitudine, cum ar fi plutaritul, prezent pe St.-Laurent de 3-4 secole, iar pe Bistrita de peste 1.000 de ani… A fost mentionat exemplul barajului de la Portile de Fier, pus "fata in fata" cu cel construit, inca inainte de anul 1900, chiar pe locul actualului parc Rapides de Lachine, ulterior (prin anii '30) dezafectat si transformat in rezervatie naturala.

O conferinta captivanta, sustinuta in limba romana de Daniel Manolescu, un biolog pasionat de istorie care spera ca parcul Rapides de Lachine sa devina, intr-o anumita masura, "un spatiu comunitar romanesc".
Daniel Manolescu vrea sa duca mai departe ce a inceput in parcul Rapides de Lachine. "Vreau sa amplasez, in mijlocul soclului rotund, de piatra cioplita, care seamana cu monumentul de la Adamclisi, o coloana de marmura, care sa aminteasca de Columna lui Traian. Daca nu reusesc, voi pune acolo macar un tei, care sa aminteasca de poetul nostru national, Mihai Eminescu", spune biologul.

El mai are in plan construirea la Montreal a unui "Arc de triumf" in miniatura si doreste sa ofere municipalitatii o copie a spadei lui Traian: "Daca ar depinde de mine, as face ca in 2014, cand se implinesc 1900 de ani de la inaugurarea, la Roma, a Columnei lui Traian, sa fie inaugurata, la Bucuresti, una identica. Cu tehnologia de azi, acest lucru nu e doar posibil, dar si destul de usor", spune biologul iubitor de istorie.