Cuplurile necasatorite din Romania desfac o prejudecata: cei din mediul urban au de trecut mai multe bariere de mentalitate, in timp ce la sate se gasesc cele mai multe relatii de uniune consensuala. "O casnicie care incepe dupa citeva luni de relatie «fiecare sta la parinti» are sanse mai mari sa se strice prematur, spre dezamagirea «partilor».

O relatie matura, in care majoritatea diferentelor au fost normalizate sau acceptate, rezista mai bine unor incercari mai serioase, de genul celor care apar atunci cind incerci sa te descurci de unul singur", se justifica Andrei, un tinar bucurestean de 26 de ani care a ales varianta uniunii consensuale. In opinia lui, coabitarea cu Dana, partenera sa, a venit firesc dupa o relatie de aproximativ un an. Casnicia, subiect tabu in casa celor doi, mai are de asteptat pina cind etapa actuala de rodaj se va consuma.

Totusi, Dana priveste experienta cu Andrei ca pe un antrenament pentru un posibil mariaj. "Pentru amindoi este o perioada menita sa ne maturizeze. Trebuie sa ne gospodarim singuri, sa ne descurcam cu banii, sa ne asumam responsabilitati. Ar putea fi o repetitie pentru o casnicie, chiar daca se poate intimpla ca partenerii sa se schimbe", crede ea.

Happy end

Pe plaiuri mioritice, relatiile netrecute prin filtrul casatoriei abia incep sa fie acceptate in psihologia populara. Autohtonilor inca li se zbirleste parul la auzul cuvintului concubinaj, insa psihologii observa o schimbare in bine a mentalitatii populatiei. Intrebati cum au primit parintii si prietenii vestea mutarii impreuna, Dana si Andrei sustin la unison ca nu s-au lovit de prejudecati.

"Mai nou, parintii au acces la cunoasterea noilor evolutii ale relatiilor, nu sint de moda veche, asa ca «faptul implinit» nu i-a afectat in nici un fel nici pe ei, si nici relatia dintre noi si parinti. Iar in privinta prietenilor, nu cred ca am surprins pe nimeni, ba mai mult am trecut la etapa aceea cind iesim in cupluri", povesteste Dana. Perioada de "training" a relatiei s-a consumat mai rapid in cazul Olimpiei si al lui Catalin, un cuplu care dupa mai bine de un an de locuit impreuna isi vor oficializa dragostea. Ca si in cazul primilor, viitorii insuratei nu s-au gindit nici o clipa la casatorie in perioada coabitarii.

Citeste si:

"Daca nu ne-am fi inteles, as fi privit perioada de locuit impreuna ca pe o proba, pentru ca inainte sa convietuiesti cu cineva e posibil sa nu iti permita sa il cunosti prea bine", povesteste Olimpia.

Uzura intima ucide pasiunea

In opinia psihologilor, uniunea consensuala nu prezinta garantii. Spre exemplu, pentru Iolanda Mitrofan, specialist in psihologia familiei, nu s-au inventat inca retete secrete pentru succesul unei relatii. Totusi, ea sustine ca exista un nivel de uzura intima care o data atins poate periclita viitorul cuplului. "Daca cei doi traiesc impreuna un an sau doi, au toate sansele sa se casatoreasca, la fel cum e foarte probabil ca dupa patru ani de locuit impreuna, fara a lua in calcul mariajul, relatia sa se destrame.

Teoretic, uzura intima apare dupa trei ani", explica Mitrofan. Cuplurile care traiesc in uniune consensuala au fost pentru prima oara luate in calcul intr-un recensamint, in urma cu patru ani. Atunci, Institutul National de Statistica numara peste 800.000 de persoane care au ales aceasta forma de trai considerata neconventionala. Comparativ cu studiile sociologice din anii ‘90, numarul acestora s-a triplat pina in prezent. Rezultatele nu-i sperie pe specialisti, ei catalogind aceste tendinte ca fiind in consens cu cele mondiale.

Concubinajul s-a nascut in fin

Citeodata optiunea are la baza argumente financiare. "Uniunea consensuala este o testare mutuala, o perioada de acomodare, motivata in mare parte de deficitele financiare, de lipsa spatiului locativ comun, dar si de dorinta de a construi o cariera inainte de orice. Casatoria vine abia in momentul in care cei doi isi doresc un copil, dar numai dupa ce se cunosc suficient de bine", sustine Mitrofan. Ea adauga la toate acestea schimbarea valorilor pe care le reprezenta altadata familia, dar si migratia tinerilor in afara tarii. Potrivit datelor INS, 56% dintre persoanele care au declarat relatia neoficiala provin din mediul rural.