Specialistii japonezi - care ofera colegilor romani consultanta pentru reducerea riscului seismic - apreciaza ca s-au facut progrese in cercetarea seismica la nivelul Capitalei si al impunerii de noi norme de constructie, dar problema ramine extrem de acuta in privinta consolidarii cladirilor vechi, mai ales a celor construite in perioada interbelica, care se pot prabusi in orice moment. In plus, riscul major este dat si de conformatia solului, Capitala fiind construita pe un teren alunecos. Cifrele avansate de specialisti privind eventualele victime care ar aparea in urma unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter, oscileaza, in functie de sursa, de la 600 la peste 450.000 de morti numai in Bucuresti.

Agentia Japoneza pentru Cooperare Internationala (JICA) desfasoara, timp de cinci ani, un proiect privind reducerea riscului seismic in Bucuresti, in colaborare cu Universitatea de Constructii si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor (INCERC). Specialistii japonezi le-au adus celor romani echipamente de cercetare de peste 2,5 milioane dolari si ii asista pentru a intelege modul in care se propaga cutremurele din Vrancea la nivelul Capitalei.

"VOM AVEA O HARTA A ZONELOR DE RISC MAJOR IN 10-20 DE ANI"

"Acumularea acestor informatii este extrem de importanta, pentru ca in functie de datele obtinute se vor impune noi norme dupa care sa se construiasca imobile cit mai rezistente la cutremure. Operatiune cu atit mai dificila cu cit, pe de o parte, Bucurestiul dispune de un sol moale, iar pe de alta pamintul nu reactioneaza la fel in toate zonele orasului", declara Cristian Arion, seful echipei de Incercari Structurale si Experimentari Tehnice ale solului in cadrul programului. "La un cutremur, altfel se comporta terenul din Tineretului fata de cel din Lacul Tei, iar impactul asupra cladirilor este, de asemenea, diferit. Deocam-data nu exista o harta detaliata a zonelor de risc major la care sint supuse cladirile bucurestene in cazul unui cutremur. Prin acest echipament de incercare structurala primit de la japonezi, noi am reprodus, pe elemente separate, conditiile reale, ca sa vedem care sint rezistentele mai apropiate de rezistentele reale pe care putem sa ne bazam in constructiile noi si in cele existente", precizeaza Cristian Arion. Expertul sustine insa ca finalizarea hartii se va produce abia peste 10-20 de ani. "Asta e tinta noastra pe termen lung, dar deocamdata mai trebuie un numar foarte mare de aparate si de cutremure. Nimeni nu isi doreste seisme, dar e la fel de adevarat ca fiecare cutremur aduce noi informatii", mai spune Arion.

STAM BINE LA NORME. ATIT

Chiar si asa, afirma cercetatorii, Romania sta destul de bine la capitolul norme de constructie: pe o scara de la unu la zece, noi ne situam pe nivelul opt. "Dupa 1977, am avut normative din ce in ce mai bune, iar ultimul contine cele mai noi cunostinte pe care le-am acumulat, puse la nivelul eurocodului. Constructorul este urmarit sa le respecte de Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC). Desigur, exista si cazuri izolate, in care se incearca evitarea reglementarilor, dar acest lucru apare peste tot in lume. Accidente se pot intimpla. Dar nu e o chestie generalizata, ca la casele vechi", considera Radu Vacareanu, directorul Centrului National pentru Reducerea Riscului Seismic (CNRRS).

De altfel, din cele peste 90.000 de actiuni de control pe care Inspectoratul de Stat in Constructii mentioneaza ca le-a efectuat in 2005, s-au acordat amenzi de peste 19 miliarde lei si pentru nerespectarea implementarii sistemului de management al calitatii in constructii. De asemenea, aceeasi institutie a primit 1.649 de plingeri privind calitarea unor constructii, fiind dispusa remedierea problemelor.

GRESELILE TRECUTULUI SE RAZBUNA

Dificultati se inregistreaza insa la nivelul imobilelor vechi. Peste 120 de cladiri din Bucuresti, construite intre anii 1920-1950, se pot prabusi in orice moment, daca va avea loc un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter. Situatia este extrem de grava in cazul acestor imobile, pentru ca ele au fost inca de la inceput proiectate defectuos si construite cu materiale de proasta calitate, specifice vremii. "Copilaria cladirilor din ciment a inceput in secolul al XX-lea, iar in Capitala au aparut primele cladiri inalte. Avem un fond construit, vulnerabil la cutremure, blocuri facute inainte de 1940, cu betoane de calitati foarte slabe, cu armaturi slabe, cu neregularitati structurale", precizeaza Radu Vacareanu. La acestea se adauga blocurile construite in perioada comunista, pina la sfirsitul anilor ’70. Caci pina la marele cutremur, autoritatile comuniste nu isi prea batusera capul sa ridice blocuri rezistente la seisme.

"Dupa 1977, s-a realizat o investigatie uriasa - 18.000 de cladiri au fost investigate pentru probleme si crapaturi. Si s-a decis ca acele cladiri sa fie consolidate. Iar constructorii au inceput sa lucreze pentru solutii de consolidare. Apoi, s-a decis ca imobilele sa nu mai fie consolidate, ci doar reparate. Diferenta e ca prin reparatii, o cladire este adusa la stadiul de dinainte de cutremur. Daca o consolidezi, o faci mai rezistenta decit inainte. Evident, s-a renuntat la consolidare pentru economie de timp si bani. Caci dupa numai o luna de la inceperea lucrarilor, la o sedinta de partid, un lider al PCR a spus ca toate cladirile au fost finalizate. Ceausescu a spus atunci: Bine, atunci nu mai dam bani si nu mai lucram", povesteste Radu Vacareanu.

PRETUL CLADIRILOR CONSOLIDATE SE TRIPLEAZA

Bucurestiul este cel mai expus la risc, in comparatie cu restul marilor orase, din doua motive: are cea mai mare concentratie de locuitori, si aici s-au construit cele mai multe cladiri inalte in perioada interbelica. Specialistii se pling ca ritmul consolidarilor nu este cel dorit, dar considera ca nu din motive financiare, ci sociale. Oamenii se lasa greu convinsi sa paraseasca locuintele pentru a se efectua consolidarea. Asta in conditiile in care, din punct de vedere legislativ, sintem bine pusi la punct. Guvernul finanteaza consolidarile, iar primaria Bucuresti este in contact permanent cu asociatiile de proprietari/locatari din cele 120 de blocuri desemnate ca avind risc seismic ridicat, dar bucurestenii se dovedesc destul de indaratnici. Iar daca pericolele la care se expun nu ii sperie pe bucuresteni, acestia ar putea sa se gindeasca la beneficiile economice ulterioare: valoarea unui apartament dintr-un bloc vechi se tripleaza cel putin dupa consolidare. "Stim cazuri cind preturile au crescut de la 50.000 de euro la 150.000 de euro, dupa consolidare. Deci, si acesta poate fi un argument", afirma Radu Vacareanu.

450.000 DE MORTI, LA UN CUTREMUR?

Autoritatile bucurestene au luat in calcul ca, in cazul unui cutremur de 7,1 grade pe scara Richter, cu foarte putin mai slab decit cel din 1977, se vor inregistra doar 637 de morti si peste 570 de raniti. Prefectura Bucuresti a estimat ca peste 3.200 de persoane vor ramine fara adapost, in conditiile in care, considera edilii, doar 82 de imobile si sase "obiective social-economice" vor fi distruse.
Specialistii Centrului National pentru Reducerea Riscului Seismic considera insa ca, in cazul unui cutremur similar celui din 1977, pagubele vor fi mult mai mari decit atunci, cind s-au inregistrat peste 1.500 de morti. Aceasta deoarece multe dintre cladiri nu au fost consolidate cum trebuie in ultimii 30 de ani, dar au trecut si prin alte doua cutremure puternice, in 1986 si 1990.

Cercetatorii INCERC merg si mai departe si sustin intr-un raport ca s-ar putea inregistra pina la 450.000 de morti in cazul unui cutremur produs noaptea, in Bucuresti. Aceasta, deoarece pericolul nu vine doar de la faptul ca se vor prabusi blocurile de locuinte, ci si ca vor cadea citeva spitale, ceea ce va ingreuna asistenta medicala.

Citeste si:

Mult mai putin panicata, Prefectura considera ca Bucurestiul se confrunta "atit cu elemente pozitive, cit si cu elemente vulnerabile". "Capitala beneficiaza de o importanta componenta a resurselor umane, materiale si logistice. De exemplu, o harta digitala, susceptibila de operare in timp real, este o importanta pirghie tehnologica, de nivel european. Exista insa si puncte slabe, legate in special de persistenta riscului seismic ridicat pentru numeroase cladiri si de absenta unui sistem informatic si de comunicatii integrat, vital in situatii de urgenta", se arata intr-un comunicat de presa al institutiei, in care se mentioneaza ca alte rezultate vor fi prezentate ulterior.

PROBLEME SI IN TARA

Situatia imobilelor in pericol de prabusire in caz de cutremur nu este mai buna nici in tara. Astfel, in Iasi, oras aflat de asemenea sub influenta epicentrului seismic de la Vrancea, autoritatile locale au identificat 64 de blocuri si alte cladiri de utilitate publica ce ar putea fi distruse in cazul unui cutremur de 8 grade pe scara Richter. In Vaslui, numarul blocurilor de locuinte in pericol se ridica la 66. Problemele sint accentuate de saracia locuitorilor din zona, care isi permit cu greu consolidarea locuintelor proprii. Sint si orase in care situatia nu este atit de grava: conform unor studii, in Suceava, doar sase cladiri au structura de rezistenta slabita.

PESTE 50 DE CLADIRI DIN CLASA I DE RISC VOR FI CONSOLIDATE

Guvernul a anuntat la inceputul acestui an ca va aloca 10 milioane lei noi pentru consolidarea a 55 de cladiri, incadrate in clasa I de risc seismic. Cele mai multe imobile sint in Bucuresti - 12, construite inainte de 1940, apoi urmeaza Galati si Roman, cu cite unul. La alte 21 cladiri urmeaza sa se organizeze contractarea lucrarilor de consolidare, dupa cum se arata intr-un comunicat. Criteriile tehnice pe baza carora cladirile au fost incluse in acest program vizeaza numarul mediu de persoane existente in cladire, gradul de avariere a structurii, anul constructiei, conditiile locale de teren, pozitia cladirii in localitate.

Sintem anuntati prea tirziu

In Romania nu exista inca un sistem de anuntare a producerii unui seism. Prin comparatie, in Japonia functioneaza aparate care anunta, cu citeva secunde inainte, ca urmeaza sa aiba loc un cutremur.
Timpul disponibil este insuficient pentru evacuarea populatiei, dar este destul pentru a opri gazele, electricitatea si alte sisteme care ar putea mari pagubele.

"In aceste conditii, nici nu trebuie folosite pentru populatie, pentru ca doar s-ar crea panica si nu ne-ar ajuta. In Romania, exista doar unele incercari de a introduce acest sistem. Se fac teste si, daca lucrurile merg, se vor face colaborari cu institutiile din domeniu", precizeaza Matsutaro Seki, reprezentantul Agentiei Japoneze pentru Cooperare Internationala.

Cronologia seismelor puternice

26 octombrie 1802 - cel mai intens cutremur produs in Romania. Magnitudine, 7,9 grade pe scara Richter.

10 NOIEMBRIE 1940 - cutremur de 7,4 grade pe scara Richter; 200 de morti

4 martie 1977 - seism de 7,2 grade pe scara Richter; au murit 1.500 de oameni.

30 august 1986 - cutremur cu magnitudine de 7 grade. 50 de muncitori care lucrau in subsolul unei cladiri din Bucuresti si-au pierdut viata.

30 mai 1990 - cutremur de 6,7 grade pe scara Richter; au murit doi oameni.

27 octombrie 2004 - cutremur de 5,8 grade, fara victime sau pagube materiale.