Autor al cartii "Vise paralele" aparute recent la Editura RAO in traducerea Ilenei Scipione, Luis Garca Jambrina alege mitul pentru a suporta realitatea.

Spatiul latin a creat realitati mai puternice decit orice fantezie. De ce mereu "realitatea intrece filmul"?

In general, realitatea intrece filmul prin oroare, tragedie si monstruozitate. Cred ca lumea creeaza mituri paralele din nevoie, ca pe o forma de negare sau de contrazicere a realitatii, sau pentru a o largi si a o face mai bogata si mai profunda, sau pentru a o face mai suportabila. Eu cred ca miturile si lumile paralele ne ajuta sa facem putina ordine in lucruri si sa dam un sens lumii si vietii. Traim intr-o realitate haotica, plina de contradictii si avem nevoie de lucruri care sa-i dea sens si sa-i ofere un echilibru.

Care sint realitatile de fiecare zi care va depasesc imaginatia?

Citeste si:

Coincidentele, intimplarile de care te lovesti zi de zi. Uneori, am senzatia ca exista o Entitate Superioara care se distreaza jucindu-se cu noi, bietele fiinte umane. Ideea nu este foarte originala, dar inauntrul meu aceasta senzatie este foarte reala.

E mai multa viata in realitate decit in fantezie? Nu cumva numim fantezie ceea ce am putea numi, fara pudoare, nebunie?

Fantezia face parte din viata noastra, este o nevoie vitala, fara de ea viata ar fi insuportabila. Unele forme de nebunie sint strins legate de mecanismele prin care se naste fantezia. Sint forme prin care facem realitatea mai suportabila sau prin care evadam din ea pentru a o face mai interesanta. Nebunul isi creeaza propria lume, fie pentru a se refugia in ea, fie pentru a incerca sa o impuna sau sa o extinda asupra celorlalti. In acest sens, eu cred ca literatura fantastica si cea science-fiction exploateaza acele resurse din fiinta umana. Oricum, zi de zi, limitele dintre nebunie si prudenta sint din ce in ce mai neclare. Nici macar psihiatrii nu le mai disting. Poate ca nu exista un salt calitativ intre nebunie si normalitate, ci doar o diferenta cantitativa.