Atunci cand tara sa a preluat presedintia Uniunii Europene, ambasadorul Finlandei la Bucuresti, Tapio Saarela, a glumit pe seama "directivei castravetelui", iar una dintre intamplarile europene hazlii povestite de seful delegatiei UE la Bucuresti, Jonathan Scheele, este "directiva bananei". Practic, cele doua se refera cam la acelasi lucru: normele europene care se vor aplica dupa 2007 si Romaniei.

Chiar daca toata lumea ne avertizeaza ca dupa integrare multe lucruri se vor schimba, sunt vehiculate o serie de euromituri care nu sunt defel adevarate. Una dintre ideile false care circula este acea ca romanii nu vor putea munci dupa aderare in statele Uniunii Europene.

In realitate, Romania a acceptat o perioada de tranzitie de sapte ani, cu conditia reciprocitatii. In statele care vor solicita aceasta perioada, romanii vor putea munci pe baza unor acorduri bilaterale. Legat de piata terenurilor, nu este adevarat ca "strainii cu bani ne vor cumpara tara". Si in prezent, persoanele juridice pot cumpara terenuri pentru investitii. Iar din 2007, persoanele fizice straine vor avea restrictii de cumparare pana in 2014, pentru terenuri in extravilan, si pana in 2012 pentru o a doua locuinta. Exceptie fac liber-profesionistii si agricultorii.

Produse protejate

Cat despre cei care se tem ca zaibarul si capsunica vor deveni istorie, nici aici euroscepticii nu au nimerit-o. In negocieri, Romania a obtinut recunoasterea intregii suprafete cultivate cu vita-de-vie.

Citeste si:

UE interzice numai anumite tipuri de vii hibride, iar tara noastra a obtinut ca numai 30.000 de ha sa fie inlocuite, dupa o perioada de tranzitie de opt ani. In plus, produsele traditionale romanesti sunt protejate, avand in vedere ca, in timpul negocierilor, tara noastra a obtinut recunoasterea denumirilor de origine pentru mai multe tipuri de alimente si bauturi. Palinca, tuica, horinca, iaurtul, casul, magiunul sunt produse protejate. In plus, s-a obtinut derogare de la normele sanitar-veterinare pentru producerea prin mijloace traditionale pentru aproape 60 de tipuri de branza si produse lactate. Pentru a-si prepara tuica in casa sau alte bauturi traditionale, romanii se vor inregistra legal si vor indeplini standardele de igiena si protectie a consumatorului.

Identificarea electronica

Cat despre faptul ca, dupa aderare, taranii nu vor mai putea pastra traditiile de Craciun si Pasti legate de sacrificarea porcilor si a mieilor, lucrurile nu stau chiar asa. Taierea animalelor pentru larg consum va fi obtinuta cu respectarea regulilor de igiena si a normelor de ingrijire, care nu impun insa "linistirea" animalului prin cine stie ce muzica clasica. Identificarea electronica a animalelor se practica in Uniunea Europeana numai pentru cai, iar pasapoartele sunt necesare pentru cabaline si pentru export. Daca nu vor respecta aceste prevederi, agricultorii romani nu vor putea primi subventii de la Uniunea Europeana.

Pentru abatoare si fabrici de lapte, Romania a obtinut perioade de tranzitie de trei ani pentru mai multe unitati de taiere si procesare a carnii rosii, a carnii de pasare, a centrelor de colectare si procesare a laptelui. Toate unitatile vor trebui insa sa respecte, pana la data aderarii, conditiile de igiena cerute de Uniune. In statele membre UE, fiecare proprietar poate decide daca si cum isi taie copacul din propria-i curte. Exceptie fac monumentele naturii si copacii de pe domeniul public, care intra in competenta autoritatilor locale, ca si pana acum.