Urmand unor zile pline de entuziasmul meridional contaminant al victoriei in campionatul mondial de fotbal, Roma si-a recapatat dimensiunea muzicala si culturala cu prilejul concertelor vocal-simfonice patronate de Asociazione Internazionale Amici della Musica Sacra.

Primele doua manifestari ale ciclului estival au fost oferite publicului de catre Pontificio Instituto di Musica Sacra care a invitat la Roma Orchestra Filarmonicii "Dinu Lipatti" din Satu Mare, insotita de Corul guvernului regional din Düsseldorf si corul Oratorial din Hilden - Germania. La pupitrul acestor evenimente muzicale de afla directorul Filarmonicii satmarene, dirijorul german Franz Lamprecht. Un succes de proportii a reunit aceste ansambluri si solisti romani de prima categorie - soprana Bianca Manoleanu, mezzo-soprana Ana Rusu, tenorul Marius Vlad Budoiu, bas-baritonul Giani Brad.

Primul concert s-a desfasurat somptuoasa basilica a Celor 12 sfinti Apostoli, aflata in proximitatea superbei piaza Venezia (in program Krönung Messe K. 317 de Mozart, Uvertura pe Psalmul 150 "Lobgesang" op. 52 de Mendelssohn Bartholdy si Te Deum op. 103 de Dvorak). Efectul sonor este spectacular in ambianta acestei imense bazilici care amplifica natural cantul solistilor, corului si orchestrei. Franz Lamprecht si-a dorit o formatie corala ampla - 14o de voci - pentru a se imbina cu sonoritatile orchestrei. Efectul romantic al intregului program a reusit sa uneasca sub aceeasi aura sacra creatori ca Mozart, Mendelssohn si Dvorak. Publicul, numeros si entuziast, a confirmat-o.

Citeste si:

Situata intr-un spatiu cu rezonante in decorul turistic al Romei - Fontana di Trevi, Panteonul, Sant Andreea della Valle, Piata Navona - Catedrala San Ignazio di Loyola a fost cel de al doilea reper al concertelor de muzica sacra, cu un program de muzica romantica franceza (Te Deum de Bizet si Missa Sfintei Cecilia de Gounod). Impresia generala a concertului sustinut de Filarmonica "Dinu Lipatti" din Satu Mare si cele doua coruri din Germania - corul Landului Düsseldorf si Oratorio din Hilden - a fost avantajata de calitatea sonoritatii spatiului catedralei, mai favorabil dinamicii vocal-simfonice spectaculare, ce capteaza emotional ascultatorii, entuziasmati si de solistii a caror remarcabila prestatie si-a meritat aplauzele.

Astfel, ideea de unitate europeana s-a completat prin dialogul romano-german al interpretilor, dar si prin varietatea de ipostaze componistice ale clasicismului austriac si romantismului german, ceh si francez, slujind genurile traditionale de Missa si Te Deum. Poate nu este gresit a considera un semn simbolic de unitate europeana faptul ca toate aceste creatii vocal-simfonice au fost cantate in cel mai vechi idiom continental - limba latina. Am regasit-o si in inscrisurile Cetatii Eterne, pe monumentele romane ale antichitatii si ale Vaticanului, rezonand si in muzica ascultata, propusa in aceasta stagiune a Romei estivale. Si prin spirit, arta sau mesaj, ne-am simtit, in aceste seri muzicale, intr-o fratietate la care noi, ca romani, suntem partasi dintotdeauna cu italienii.