Problematica personalului didactic in sistemul de invatamant englez

Noile tendinte de elaborare a unor cadre europene, atat pentru invatamantul preuniversitar - teoretic, vocational si tehnologic, cat si pentru cel universitar, sub aspectul recunoasterii diplomelor si perioadelor de studii efectuate in alte institutii scolare si universitare decat cele de origine determina schimbari radicale si in domeniul pregatirii personalului didactic. Noua paradigma educationala - centrarea pe elev - in sensul identificarii potentialului fiecarui elev, respectiv student, la inceput de ciclu de scolaritate si ajustarea curriculumului, pornindu-se de la un set de competente bine ela-borat, ulterior selectandu-se continuturile de predat/ invatat, in functie de potentialul individual al celui educat nu mai este demult un deziderat.

Toate sistemele de invatamant europene incearca sa se plieze si sa-si ajusteze politica educationala conform aceastei noi paradigme. Trecerea de la teorie la practica implica mult efort, o viziune clara la nivel central, elaborarea unei strategii pe termen lung, mediu si scurt - cumulata cu o buna comunicare cu institutiile raspunzatoare de implementarea acesteia, la nivel regional, local si institutional, coerenta si responsabilitate in implementarea acesteia, cat si dimensionarea ei pe mai multe directii de actiune. Calitatea pregatirii cadrelor didactice, conform noii abordari a procesului de invatare, potrivit noii paradigme educationale, reprezinta una dintre directiile de actiune care trece drept prioritate in cadrul fiecarui sistem educational european.

In Romania aceasta abordare, referitor la design-ul pregatirii cadrelor didactice, este abia la inceputuri. In timp ce in alte tari, precum Anglia, aceasta initiativa s-a conturat deja sub forma unei strategii nationale, respectiv a unor initiative punctuale care vin in ajutorul dezvoltarii profesionale a acestora. Pentru a nuanta mai bine acest subiect, in cele ce urmeaza voi face o scurta introducere vizand problematica statutului cadrelor didactice in aceasta tara.

Conform Departamentului national pentru educatie si competenta din Marea Britanie (United Kingdom Department for Education and Skills) numarul persoanelor incadrate in invatamantul britanic in 2006 indica faptul ca au crescut cotele de optiune pentru aceasta profesie in randul tinerilor, inregistrandu-se cel mai inalt nivel de crestere a numarului de cadre didactice in invatamant din ultimii 15 ani.

Interesant este faptul ca acele cadre didactice care predau elevilor inscrisi in ciclurile Key-Stage 1 si Key-Stage 2 (care lucreaza cu elevi in varsta de pana la 11 ani), pe parcursul orelor de clasa sunt secondati in activitatile scolare de catre cadre didactice de suport (teacher assistant). Rolul acestora din urma este de a supraveghea ca toti elevii sa lucreze conform sarcinilor de lucru indicate de catre cadrul didactic titular de disciplina si sa ii ajute pe aceiia care nu inteleg sau lucreaza mai lent.

Cand in clasa se lucreaza diferentiat, cu sarcini de lucru diferite ca grad de dificultate, iar elevii sunt impartiti in grupe, acest cadru didactic de suport lucreaza cu o grupa, in timp ce celalalt profesor lucreaza cu cealalta. Cu alte cuvinte, atributiile postului de cadru didactic de suport nu sunt foarte diferite de cele ale cadrului didactic titular, cu atat mai mult cu cat titularul disciplinei are datoria de a-l intreba si de a cere sugestii asupra derularii unei ore de curs colegului cu care lucreaza la clasa. In termeni de salariu, lucrurile stau insa foarte diferit, de multe ori cadrul didactic de suport avand un salariu mai mic cu pana la 50% decat titularul de disciplina. Asta a condus in 2006 la scaderea drastica a numarului de persoane care sa opteze pentru aceasta calificare.

In ultimul timp, in societatea britanica profesia de cadru didactic a avut o evolutie nu tocmai favorabila, sub aspectul statutului social, si a beneficat de o perceptie injusta din partea publicului larg, daca ne raportam la cantitatea de munca, la efortul depus de persoanele care practica aceasta meserie, cat si la cumulul de calitati pe care trebuie sa le aiba dascalul pentru a putea lucra cu elevii, pentru a purta un dialog cu familiile elevilor si pentru a convinge comunitatea locala si stiintifica de eficienta si competenta de care da dovada. Observandu-se acest fenomen social, incepand cu anul 2000 s-a efectuat un studiu din care s-a identificat cauza majora a slabei optiuni pentru aceasta profesie, de catre tineri, in special, si anume salarizarea nemotivanta. S-a intervenit ulterior cu o strategie nationala prin intermediul careia fiecarui debutant i s-a acordat inca o partime din cuantumul salariului de baza, la salariul lunar, pe parcursul primului an in invatamant.

Pentru acele discipline scolare pentru care, cu un an in avans, s-a inregistrat o scadere a prezentei profesorilor calificati la catedra, pentru a atrage tinerii sa opteze pentru cariera de profesor pentru acea disciplina, in afara acestui cunatum adaugat la salariul de baza, debutantul mai primeste o suma echivalenta cu o alta patrime din salariul de baza, pe toata durata unui an scolar.

Exista si alte premii in bani, pe care cadrele didactice pot sa le obtina prin participare la diferite sesiuni de comunicari stiintifice sau prin castigarea diferitelor concursuri de "maiestrie profesionala", sub forma de lectii cu public sau diverse alte activitati educationale realizate cu colaborarea reprezentantilor comunitatii locale. De asemenea, in sistemul britanic functioneaza sistemul salarizarii diferentiate in functie de punctele pe care le acumuleaza cadrele didactice, in urma dobandirii unor functii in echipa manageriala a scolii, sau prin obtinerea diferitelor calificative profesionale ca urmare a participarii la diverse cursuri de formare continua sau a obtinerii unor rezultate deosebite in cadrul unor concursuri, precum cele mentionate anterior.

In paralel cu aceasta dimensiune a promovarii si retribuirii cadrelor didactice s-au implementat si alte initiative care au vizat direct pregatirea cadrelor didactice. Una dintre acestea este si Strategia nationala vizand incurajarea unitatilor scolare de a asigura si alte servicii educationale dupa terminarea programului scolar propriu-zis.

Programul ce propune diferite modalitati de proiecte pe care ar putea sa le dezvolte scolile se intituleaza "Scoala cu activitate extinsa" (Extended School). Ofertele de activitate presupun, conform acestui nou program, o varietate de activitati care sa se adreseze in principal unor publicuri tinta: copiilor de pana la 5 ani, care nu sunt inscrisi inca la scoala (in Anglia ciclul primar debuteaza la 5 ani); activitati de pregatire a parintilor pentru a putea comunica mai bine cu copiii lor, dar si pentru a participa la activitatile scolii si ale comunitatii; elevilor care au dificultati in procesul de invatare si necesita ajutor pentru a-si face temele sau pentru a se pregati la o anumita disciplina; elevilor din scoala prin infiintarea unor cluburi - pe teme de muzica, de sport etc; adultilor, prin intermediul diferitelor activitati de educatie a lor.

Pe site-ul Departamentului national pentru educatie si competenta exista o legatura (link) special/a cu referire la tematica profesiei cadrelor didactice, unde sunt prezentate toate initiativele nationale, stategiile aferente si stagiul derularii lor pana in momentul prezent, dar si date referitoare la programele si modalitatile de pregatire a personalului didactic, fie in cadrul unor activitati formale, fie prin intermediul unor activitati de formare, cu caracter non formal.

Pe parcursul prezentului articol am prezentat, pe scurt, unele initiative care pot influenta si determina schimbari radicale in ceea ce priveste structura si continutul programelor de pregatire a personalului didactic, in special al celui de nivelul invatamantului preuniversitar. Insa in societatea britanica, prezenta comunitatii si dialogul dintre scoala si familia elevului sunt aspecte reale, care isi pun amprenta asupra "vietii" scolii.

Si pentru ca sa nu para totul doar o pura teorie am sa va relatez, pe scurt, cateva aspecte despre initiativa parintilor elevilor dintr-o scoala privata din Anglia, eveniment la care am avut bucuria de a participa. Este vorba despre organizarea unui spectacol de teatru cu punerea in scena a "Comediei erorilor" dupa W. Shakespeare, in care actorii au fost selectati dintre parintii copiilor. A fost o initiativa luata in serios deoarece din fondurile scolii a fost platit un regizor de la un teatru din Londra si alti doi actori, pentru doua dintre rolurile principale. S-a organizat o scena intr-o gradina a unei familii, dintre cele cu copii la acea scoala. Amenajarea scenei, luminile si sunetul au fost asigurate de servicii profesioniste, contra cost.

Spectacolul s-a jucat in trei seri la rand, capacitatea spatiului pentru public fiind de 300 de locuri. Fiecare spectator trebuia sa plateasca 15 lire pentru a putea vedea spectacolul. In fiecare dintre cele 3 seri, cu exceptia primei, biletele s-au epuizat. Spectatorii erau membri ai comunitatii locale, prieteni de-ai parintilor copiilor, din diverse alte localitati, ceilalti parinti ai copiilor. Banii stransi in urma vanzarii biletelor au fost donati unei alte scoli din regiune, in care invatau copii proveniti din medii defavorizate. Desi imi veti spune ca fiind vorba despre o scoala particulara si despre parinti care platesc o taxa anuala pentru educatia copiilor lor, le-a fost usor sa organizeze acest eveniment, va voi contrazice printr-o invitatie de a incerca sa le egalati efortul. Astfel veti simti bucuria de a fi parte la o activitate care a pornit ca o initiativa din cadrul scolii si care a fost impartasita de o intreaga comunitate. Nu putem spune ca in scolile noastre se organizeaza astfel de evenimente, cu implicarea comunitatii locale, dar cert e ca am vazut ca este posibil ca parintii sa fie auziti si ca iau initiativa. Sunt binevenite aceste exemple de activitati ca posibile sugestii si pentru noi.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe