Maghiarii si romanii din Cluj au chiar aceeasi cota de incredere (71%) in persoane de religie diferita sau in persoane de etnie diferita (58-60%). In schimb, relatiile dintre maghiari si romani sunt vazute ca fiind mai proaste de catre maghiari. O situatie asemanatoare se intalneste si in ceea ce priveste relatiile dintre romani si rromi, in timp ce relatiile dintre maghiari si acestia sunt ceva mai bune.
Studiul intitulat "Clujul multicultural. Cercetare asupra relatiilor interetnice" a fost realizat pe un esantion semnificativ din cetatenii orasului de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala si Primaria Cluj-Napoca. Potrivit acestuia, perceptia asupra diferitelor grupuri etnice din Cluj este la extreme din cauza faptului ca romanii cred despre maghiari ca sunt, in ordine, mai intai harnici, opinie impartasita de 15,6% din repondenti, uniti (9,2%), buni (7,3%), gospodari (6,4%) sau sovini (3,8%). Maghiarii cred insa despre romani ca acestia sunt harnici (10,3%), uniti (7,4%), prietenosi (4,8%), cumsecade (4,8%), lenesi (2,9%).

Pe de alta parte, modul in care sunt vazuti etnicii rromi este mai curand negativ. Astfel, romanii cred despre rromi ca ei sunt lenesi (17,4% din repondenti), hoti (10,3%), murdari (5,3%), rai (4,6%), smecheri (2,5%). Maghiarii ii vad pe rromi la modul urmator: lenesi (11%), hoti (6,1%), harnici (5,3%), punctuali (4,5%), mincinosi (3,7%).

Drepturile minoritatilor sunt respectate

In ceea ce priveste respectarea drepturilor minoritatilor din orasul Cluj, opiniile romanilor si maghiarilor difera semnificativ. Majoritatea clujenilor - 57,4% - cred ca acestea sunt respectate, in timp ce maghiarii considera acelasi lucru in procentaj de numai 22,3%.

Surprinzator e insa ca, intr-o proportie extrem de mare, clujenii nu stiu de ce anume ar trebui sa se preocupe autoritatile locale cand vine vorba de protejarea si promovarea drepturilor minoritatilor. Astfel, 54,3% din clujeni si 68,5% din maghiarii din Cluj nu au raspuns la aceasta intrebare.

Citeste si:

Restul considera ca in acest caz este vorba doar de asigurarea invatamantului in limba materna, utilizarea limbii materne in administratie sau acces la cultura.
Clujenii - inclusiv maghiarii - mai cred ca situatia minoritatilor s-a schimbat in bine in ultimii ani, doar 5,6% din maghiari si 4,2% din romani cred ca s-a schimbat in rau.

Cetatenii nu au incredere in administratia locala
Daca cei mai multi dintre clujeni nu cunosc personal cazuri in care drepturile unei persoane minoritare au fost incalcate, ar solicita totusi ajutorul in legatura cu o problema legata de drepturile minoritatilor pentru obtinerea unui loc de munca (42% din clujeni, 36,5% din maghiari), acces la informatie (13,1-14,8%) si ajutor juridic (9,7-17,5%).

Populatia nu are aproape deloc incredere in faptul ca administratia locala ar fi de ajutor in ceea ce priveste respectarea drepturilor minoritatilor, iar prima institutie alertata in caz de nevoie este Politia si abia apoi organizatiile administratiei locale sau o institutie internationala.

Romanii cred in obiectivitatea presei, ungurii - nu
Romanii au insa o opinie destul de buna cu privire la rolul presei in promovarea tolerantei si a pluralismului multicultural. Aproape 65,5% din romani si 58,5% din maghiari considera acest lucru, chiar daca tot ei spun ca nu au prea intalnit relatari despre cazuri in care administratia locala a sustinut sau a violat drepturile minoritatilor.

Negative sunt insa opiniile in care presa ar prezenta situatia minoritatilor, intrucat, in timp ce destul de multi romani (48%) cred ca presa e obiectiva, maghiarii sunt nemultumiti, in procentaj de 53% considerand ca mass-media nu prea e obiective sau chiar distorsioneaza.