Britanicii le spun francezilor "froggies", adica broscute, pentru ca sint mari consumatori de picioare de broasca. La rindul lor, locuitorii Hexagonului le intorc serviciul englezilor numindu-i "les rosbifs", de la friptura de vaca. Italienii sint pentru francezi "les spaghettis", in timp ce americanii folosesc pentru britanici termenul de "limeys", de la sucul de lamiie.

Japonezii adopta pentru americani apelativul "batakusay" sau "mirositori de unt", toate acestea conform studiului "Ce mincam", realizat anul acesta de agentia JWT. Daca pentru asiatici cultura si consumul de trei ori pe zi al orezului implica cooperare sociala si ofera o latura religioasa, evreii si musulmanii, prin traditie, nu consuma carne de porc sau scoici, in timp ce hindusii nu consuma carne de vaca. Chinezii sint recunoscuti din punct de vedere gastronomic dupa proverbul "Vom minca orice cu mai putin de sase picioare si care umbla pe fata pamintului".

Traditie relativa

Grijile legate de cresterea colesterolului sau de eventuale alergii, boala vacii nebune sau gripa aviara ii determina pe unii sa renunte insa la consumarea unor produse traditionale. Astfel, mincarurile nationale ramin un produs al publicitatii, spune antropologul Liviu Chelcea. "Mincarea traditionala e o moda, dar, ca orice moda, este si inversa. Mamaliga a ajuns la noi prin anul 1600, nu este traditionala. E interesant ca de aici s-a ajuns la o bucatarie nationala pe baza careia se deschid chiar restaurante cu specific", arata antropologul relativitatea termenului "traditional".

Antropologul si etnologul Andrei Oisteanu sustine ca "in Romania exista o traditie a mincatului prost, iar prin globalizare, influenta televiziunilor, capsunarii din Spania sau muncitorii din constructii din Israel, obiceiurile culinare traditionale dispar, se 'McDonald-izeaza>>", spune el.

Citeste si:

In topul berii

De altfel, trei din cinci romani sint de parere ca mincarea traditionala este foarte periculoasa, Romania situindu-se pe locul cinci in topul societatilor care consuma cele mai grase mincaruri din Europa si Statele Unite, conform unui studiu realizat de institutul de cercetare de piata GfK. In schimb, autohtonii acorda incredere mincarurilor italiene, nemtesti si chinezesti, declarind ca sint cele mai putin periculoase pentru organism.

Dupa masa, berea si vinul sint preferate in mod deosebit de barbatii autohtoni, unu din cinci optind pentru aceste licori. La consumul de bere sintem pe locul patru, cehii, suedezii si austriecii fiind in topul fanilor berii. Cafeaua, de asemenea, este frecvent consumata la masa de prinz a romanilor, doar rusii si cehii depasindu-ne. "Bautura nu este vazuta ca dublet al mincarii, ci ca un obicei de sine statator, menit sa imbete", afirma Oisteanu. La capitolul bauturilor spirtoase sintem insa in top, 6% dintre romani consumind la masa de prinz bauturi tari, in timp ce bulgarii sau rusii se pot lauda cu 3%, respectiv 2%.

Romanii si germanii nu mai vor in bucatarie
Din cauza lipsei timpului liber, doar oamenii in virsta se mai indeletnicesc sa gateasca.

Romancele nu mai stau foarte mult in bucatarie. In majoritatea gospodariilor de la noi, locuitorii au ales de citiva ani metoda gatitului pentru mai multe zile. Astfel, bucataria autohtona este ocupata cinci zile din sapte, o medie scazuta in comparatie cu celelalte tari din regiune, dar apropiata de cea a Germaniei.