Programul „Sibiu, capitala culturala europeana 2007" este cel mai important proiect cultural organizat si derulat in Romania, suntem asigurati pe site-urile oficiale. Un obiectiv „onorant", pe care Ministerul Culturii se angajeaza sa-l sprijine cu fonduri si prin asigurarea „cadrului de selectie a proiectelor propuse".

Pentru campania de comunicare internationala si pentru lucrarile de restaurare a fatadelor din centrul istoric al Sibiului, ministerul de resort anunta, anul trecut, ca are la dispozitie 15 milioane RON din bugetul de stat pe 2006. Ministerul Finantelor urma sa mentina „o rezerva bugetara de 10-12 milioane RON in acest scop".

Precizarile s-au oprit aici. Nu s-a mai comunicat cat din sumele sus-pomenite revin pentru comunicare, cat pentru fatade.

In martie a.c., diverse firme si-au prezentat strategiile de comunicare si promovare. S-a organizat licitatia deschisa, comisia de evaluare a ofertelor a inclinat spre una dintre ele, dar ministerul, care are ultimul cuvant, a anulat totul. Motivul: firmele respective au avut „pretentii financiare exagerate", cu mult peste fondurile bugetare alocate.

Fonduri la secret

Aici e buba: care fonduri? Ministerul nu a facut niciodata public cuantumul destinat campaniei de promovare si comunicare. Suma nu a fost trecuta nici in caietul de sarcini - operatiune fireasca daca se dorea ca firmele sa fie in cunostinta de cauza si sa nu depaseasca plafonul maxim.

Sergiu Nistor, comisar pentru Programul Sibiu 2007, spune ca legislatia nu obliga sa se treaca in caietul de sarcini fondurile disponibile. Acestea pot fi tinute la secret inaintea licitatiilor publice „pentru a nu orienta ofertele".

Legea da totusi niste repere. Numai ca precizarile legislative si cele din caietul de sarcini pot baga orice ofertant in ceata.

Cale libera confuziilor

In HG 411/2005, care modifica si completeaza actele normative cu privire la achizitiile publice, scrie negru pe alb: „In cazul in care solicita indeplinirea unei cerinte minime referitoare la experienta similara, autoritatea contractanta nu are dreptul de a impune ca valoarea contractului prin care ofertantii isi dovedesc propria experienta similara sa depaseasca valoarea estimata a contractului de achizitie publica" (subl. n.).

Citeste si:

In caietul de sarcini se cere ca ofertantii sa fi desfasurat, anterior, un contract „cu o valoare egala sau mai mare" de 4 milioane RON. Coroborat cu HG-ul de mai sus, acest „ mai mare" duce la concluzia ca valoarea contractului de achizitie poate fi oricat peste 4 milioane RON. Ceea ce este cel putin ciudat.

Interesant e ca HG 411/2005 nici nu este mentionata in caietul de sarcini la capitolul „legislatie aplicabila". Sunt trecute legile mai vechi privitoare la achizitiile publice, dar este uitat exact actul normativ care le modifica si le completeaza.

Razboiul declaratiilor

Cele doua firme care au participat la licitatia deschisa au cerut, pentru furnizarea si implementarea strategiilor de promovare si comunicare, 4,9, respectiv 5,6 milioane RON (sume rotunjite). Uimitoare sunt insa afirmatiile membrilor comisiei de licitatie, dupa ce ministerul a decis anularea ei. Din declaratiile facute presei, reiese ca fiecare firma participanta a solicitat 3 milioane euro - adica, peste 10 milioane RON. Lucru contrazis de cifrele care apar in scriptele oficiale.

L-am intrebat pe Dumitru Bortun, seful comisiei de evaluare a ofertelor, care au fost sumele solicitate de firme. „Fiecare a cerut peste 3 milioane de euro", a subliniat acesta. „Nu am fost multumit de niciun proiect. Pana la urma noi, comisia, am optat pentru un castigator care era mai rasarit pe partea de strategie de comunicare. Ca pe urma autoritatea contractanta a zis, stai putin, ca nu platim atat... asta e problema lor".

Ministerul Culturii organizeaza o noua licitatie, data-limita de primire a ofertelor fiind 17 mai. Ce masuri s-au luat pentru ca ofertele sa nu depaseasca, din nou, bugetul alocat? „Am facut cateva modificari in caietul de sarcini care sa ajute ofertantii in configurarea unor oferte acceptabile ca pret", ne-a spus comisarul Sergiu Nistor.
Am rasfoit noul caiet de sarcini. E tot ca acela dinainte. La capitolul legislatie nu e pomenita nici de data asta HG 411/2005.

Comentarii

Le-am solicitat celor doua firme ofertante sa-si exprime opiniile cu privire la bugetul secret, conditiile de desfasurare a licitatiei s.a. Firma Publicis SRL s-a obtinut de la orice comentariu. Chelgate Romania, prin general managerul Mirela Meita, a spus ca respecta decizia Ministerului Culturii de anulare a licitatiei: „Consideram ca este o decizie luata in conformitate cu legislatia in vigoare, dar suntem surprinsi de declaratiile oficialilor ministerului privind „pretentiile financiare exagerate ale participantilor". Bugetele celor doua firme participante la aceasta licitatie - ambele avand experienta campaniilor internationale de promovare - au avut valori asemanatoare, fapt ce dovedeste ca evaluarea financiara a unei campanii de promovare la nivel international a fost obiectiva, si nu exagerata".

„Secretizarea" bugetului alocat campaniei este permisa de Legea achizitiilor publice", a precizat Mirela Meita. „Exista licitatii publice deschise in care nu este mentionat bugetul, indiferent de anvergura proiectului. Chiar si Banca Mondiala are proceduri care permit ca bugetul sa nu fie mentionat. Ceea nu se obisnuieste insa, dupa finalizarea unei licitatii, sunt comentariile organizatorilor sau ale membrilor juriului referitoare la ofertele depuse, cu atat mai mult cu cat licitatia respectiva urmeaza a fi reluata".