"Locul de formare a ideilor care pot fi intilnite acum, acele idei ingrijoratoare si greu de stabilit ca provenienta, s-a nascut pe drumul dintre sat si oras, in perioada comunismului tirziu. In blocuri construite inadins", scrie Radu Toderici in "Romania inghesuita - Cutii de chibrituri, borcane, conserve". Volumul, realizat de Ruxandra Cesereanu si 24 de studenti de la Jurnalism si Litere din Cluj, analizeaza sub lupa realitatea blocului din comunism si pina in prezent.

Vecini la gramada

"Mitul societatii fara clase era cel mai bine intruchipat de viata la bloc. Pe aceeasi scara de bloc puteai intilni medici, profesori, metalurgisti, mineri, ingineri, pensionari sau chiar muncitori agricoli. Aceasta coabitare conducea la o anumita uniformizare culturala a maselor, asa cum isi doreau liderii comunisti", observa Alin Rus.

Existenta, prinsa intre serviciul de opt ore la stat si restul de timp petrecut intre peretii blocurilor, vorbea despre lipsa unei alte diferentieri sociale. "Viata la bloc isi supune actorii unui spectacol pervers al identicului si al competitiei. Esti si nu esti vecinul tau, vrei sa devii celalalt, dar iti doresti, in acelasi timp, sa-l anihilezi", explica Alex Goldis asemanarea dintre spatiile de locuit, cu aceleasi tipuri de sufragerii sau dormitoare, dar chiar si a structurii familiale: mama, tata si doi copii.

De la Serparie la Aeroport

Citeste si:

Primul val de locuitori romani de bloc l-au constituit migrantii de la sat la oras, deveniti masa proletariatului urban. "Fara sa fie constienti de marele experiment la care urmau sa ia parte, acesti oameni au gindit conditiile vietii la oras in termeni de adaptare la un mediu nou si uneori ostil. Zeci de culturi rurale aveau sa se intilneasca in lumea blocului cu bruma de cultura muncitoreasca formata in timpul perioadei interbelice", arata Alin Rus.

Numele cartierelor nou formate purtau semne universaliste ca Dalas, Bosnia sau Aeroport, iar altele se situau mult mai aproape de geografia locurilor, cum ar fi Cocosvar, Serparie, Orasul de mamaliga, Orasul de carton.

Satul pe verticala

O serie din textele din "Romania inghesuita" subliniaza asemanarea dintre viata la bloc si cea din mediul rural. "Spatiul public e aici spatiul rusinii, exact ca in satul romanesc. Blocul nu e decit un sat pe verticala, iar migratia satenilor spre centrele urbane a inversat procesul intentionat de Ceausescu: a ruralizat orasul, cel putin la periferie", este de parere Radu Toderici.

Mai mult, Mihai Pedestru identifica si citeva coordonate pentru aceasta ipoteza: comitetul, bancuta, usa de la intrarea in apartament, tribunalul batrinilor si exclusii. El adauga insa ca e vorba despre o ruralitate total diferita de aceea traditionala: "E un sat nou pentru un om nou, dezradacinat si alienat". "Satul de oras e altfel organizat. Intr-o economie incredibila a spatiului pe orizontala, gospodariile sint suprapuse, de la caz la caz, pe 3-4-7-8-9-10 niveluri. Nu, in nici un caz nu e vorba despre o ierarhie anume - bogatii nu stau mai sus, iar taranii mai jos. Fiecare unde prinde. Adica unde prinde loc", apreciaza si Mihai Gadalean.