Noua "credinta" urma sa devina temei nu doar al stiintei, ci si al guvernarii, legii si moralei, ca filosofie religioasa oficiala a modernitatii. In realitate, speculatiile lui Darwin se intemeiau, aproape in intregime, pe observatiile sale, nu ale evolutiei, ci ale variatiei speciilor.

S-a spus ca evolutia intregii vieti dintr-o sursa primordiala era o realitate incontestabila si de neatacat, la fel de sigura ca si faptul ca pamantul se roteste in jurul soarelui. Modelul de gandire evolutionist a fost acela care a produs miscari politico-religioase precum socialismul international (globalismul) si ecumenismul. Aceste miscari impartasesc acelasi scop: o "noua ordine" viitoare unde toate randuielile anterioare, privite ca avand legatura cu o anumita treapta a procesului, vor fi in intregime schimbate.

Asa cum in ideea evolutiei biologice orice deosebiri intre organisme sunt estompate tot asa toate deosebirile intre natiuni si religii se estompeaza in "noua ordine mondiala".

Dezbaterea asupra teoriei evolutioniste ca o pseudo-stiinta a ramas in mare pare intre zidurile institutiilor sstiintifice, nefiind inca cunoscuta publicului. Oamenii care ar fi vrut sa afle ce se intampla cu adevarat in mediile stiintifice ar fi trebuit mai intai sa se familiarizeze cu cartile si revistele de specialitate.

Prima fisura s-a produs cand savanti de frunte au publicat noua teorie evolutionista a "echilibrului punctual", spre a suplini lipsa formelor de tranzitie, evolutive, din datele oferite de fosile. Noua teorie nu era deosebit de interesanta pentru marele public, dar ceea ce era socotit a fi cu adevarat demn de aflat era faptul ca, contrar parerii incetatenite, arhiva fosilifera, nu se potrivea deloc cu asteptarile darwiniste. Faptul a dat impulsul urmatoarei faze din daramarea esafodajului darwinist.

Teza stramosului comun
Deosebirea intre asa-zisa incontestabila "realitate de fapt a evolutiei" si "teoria lui Darwin" este obscura, pentru bunul motiv ca simpla existenta a unui model de inrudire nu are mare insemnatate fara existenta unei teorii care sa explice cum anume a aparut acel model. "Faptul" acesta este de obicei descris ca "existenta unui stramos comun", afirmatie ce inseamna ca oamenii (si celelalte animale) au un stramos comun cu plantele, ciupercile si bacteriile.

Presupusa dovada a acestui fapt este aceea ca vietuitoarele exista in grupuri, iar grupurile sunt legate printr-o serie de asemanari mai mari sau mai mici. Oamenii sunt asemanatori in multe privinte cu maimutele, ceva mai putin asemanatori cu iepurii, inca si mai putin asemanatori cu serpii, inca si mai putin asemanatori cu copacii, si asa mai departe. Toate grupurile disparate din ordinea clasificarii (bacterii, plante, animale etc.) au o baza biochimica comuna care arata ca provin dintr-o obarsie comuna. Explicatia darwinista a modelului spune ca ea rezulta din existenta unui stramos comun. Dar in realitate, stramosii comuni sunt postulatele unei teorii ce tinde sa explice faptul clasificarii sau inrudirii.

Teoria evolutiei este astazi intr-o stare de confuzie, in care marile personalitati ale lumi academice internationale se contrazic puternic in ce priveste felul cum se presupune ca ar fi avut loc evolutia. Singurul lucru cu care sunt de acord, este faptul ca Dumnezeu trebuie scos afara din cadru si ne duce la cea mai importanta parte a definirii evolutiei, ca promoveaza ateismul.

Filosofia evolutiei este fundamental atee
Se afirma ca evolutia este prin definitie "nesupravegheata" iar aceasta "cerinta" nu e o concluzie la care darwinistii au ajuns prin dovezi empirice, ci o presupozitie filosofica reflectand punctul lor de pornire din naturalismul metafizic sau materialism. Daca natura este singurul lucru care exista, atunci ea trebuie sa fie capabila sa-si savarseasca propria creatie. Aceasta implica existenta unui proces evolutionist natural capabil sa alcatuiasca lucruri foarte complexe incepand de la cele simple.

Initial, procesul trebuie sa fi fost nedirijat, fiindca o minte capabila sa diriteze evolutia ar fi trebuit ea insasi sa evolueze dintr-o materie neinsufletita. Dupa evoluarea fiintelor umane, evolutia poate deveni un proces dirijat, prin practicarea eugeniei (interzicerea procrearii) si a ingineriei genetice.

Urmarea acestor presupozitii, chiar un lucru asa de grosolan ca darwinismul trebuie totusi sa fie adevarat, in ciuda evidentei. Evolutia trebuie sa porneasca de la schimbari intamplatoare si imprevizibile, si trebuie sa aiba o forta inconstienta capabila sa produca minunatiile de inginerie complexa pe care le numim organisme.

Nu e nevoie de dovezi sau observatii, caci mecanismul darwinist este singurul candidat plauzibil pentru aceasta treaba, dat fiind punctul de pornire aflat in naturalism. Logica aceasta explica de ce darwinistii nu sunt deranjati de nici una dintre problemele evidente pe care criticii le-au identificat. Teoria ar trebui adoptata cu orice pret, caci altfel am ramane fara o explicatie materialista a complexitatii vietii si ar trebui sa ne intoarcem la Dumnezeu.

"Dovezile" evolutiei
Asa-numitele dovezi ale evolutiei pe care nu le vom infirma, ci vom incerca doar sa vedem calitatea dovezilor folosite, ce anume pare convingator oamenilor ce cred in evolutie.

1. Prima dovada se cheama "morfologia comparata", adica compararea alcatuirii corpurilor. Oamenii au brate, pasarile au aripi, pestii au inotatoare - cartea are diagrame foarte convingatoare, care le fac sa para foarte asemanatoare.

Citeste si:

2. Urmeaza "fiziologia comparata". Si aici putem spune acelasi lucru pe care l-am spus despre morfologie. Daca crezi in creatie, spui ca Dumnezeu a facut fapturile asemanatoare cu sange asemanator, si nu e nici o problema. Daca crezi in evolutie, spui ca unele au evoluat in altele.

3. Exista si un al treilea argument, numit "embriologia comparata". Cartile de tipul Zoologiei generale aveau, de obicei, imagini care aratau stadiul embrionar al pestelui, salamandrei, broastei testoase, puiului de gaina, porcului, omului etc., demonstrand ca arata foarte asemanator si spunand ca, treptat, acesti embrioni se dezvolta diferit.

4. O alta dovada, mult mai puternica in trecut decat astazi, este aceea a organelor "vestigiale". Evolutionistii pretindeau ca exista anumite organe, precum apendicele omului, care par a nu mai avea acum vreo functie, si deci trebuie sa fi ramas din stadiile de evolutie anterioare, cand o maimuta sau alti stramosi ai omului le foloseau.

5. Urmeaza apoi argumentele provenite din paleontologie: studiul fosilelor. Prima dovada aparent convingatoare este stratificarea geologica, unde poti vedea tot felul de straturi; si, cu cat mergi mai jos, cu atat creaturile din ele par a fi mai primitive.

6.In general, nu exista dovezi ca straturile s-au depus de-a lungul a milioane de ani. Creationistii ce vorbesc de Potopul lui Noe spun ca la fel de bine se poate accepta ca Potopul a pricinuit exact acelasi lucru.

7. Ultima asa-ziselor dovezi ale evolutiei este existenta mutatiilor. Orice savant serios iti va spune ca toate celelalte nu sunt cu adevarat dovezi; singura dovada este cea a mutatiilor.

8. Mai este un lucru care a fost folosit ca un fel de "dovada a evolutiei" - datarea radiometrica: radiocarbon, potasiu-argon, dezintegrarea uraniului etc. Toate au fost descoperite in secolul al douazecilea iar unele chiar foarte recent. Daca evolutia nu este adevarata, nu este nevoie de milioanele de ani. In al doilea rand, exista cateva presupuneri initiale de la care metodele de datare radiometrica trebuie sa porneasca.

Multi oameni, chiar intre neevolutionisti, admit ca metoda Carbon 14 este cea mai de incredere dintre toate metodele de datare; chiar adeptii creationismului stiintific admit ca ea are o exactitate acceptabila cam pana pe la 3000 de ani. Ea a fost testata pe anumite articole a caror varsta era cunoscuta, si in multe cazuri s-a dovedit a nu fi prea departe. Dar peste 2000 sau 3000 de ani ea devine extrem de indoielnica.

Teoria evolutiei este inteligibila filosofic
Evolutia nu e de fapt o problema stiintifica, ci una filosofica si trebuie sa intelegem ca aceasta teorie pare usor de acceptat anumitor savanti, filosofi sau oameni obisnuiti fiindca au fost pregatiti in acest sens. Conceptia filozofico-religioasa, deism, a sec. XVIII-lea, sustinea ca Dumnezeu exista, dar nu intervine in dezvoltarea naturii si a societatii.

Newton insusi nu credea ca poate sa calculeze chiar totul corect, de pilda deplasarile cometelor si socotea ca universul era ca un urias ceas pe care l-a facut Dumnezeu si apoi s-a retras, dar ca revine cateodata sa-l fixeze si sa-l intoarca. Astfel ca minunile si prorociile au inceput a fi puse la indoiala, multi scriitori incepand deja sa spuna ca ele nu erau decat superstitie.

Cercetand conceptia despre lume a Iluminismului putem vedea cat de armonioasa parea a fi - Natura domnind deasupra tuturor, tainele Naturii descoperindu-se, Dumnezeu fiind inca in cer, iar cunoasterea stiintifica progresand in intreaga lume.

Opusul crestinismului
In epoca Luminilor conceptia despre lume era destul de bine statornicita iar conceptia despre lume a luminismului era favorabila ideii ca Dumnezeu a creat lumea in 6 zile si apoi a lasat-o sa se dezvolte singura, si ca toate speciile erau intocmai asa cum le vedem noi astazi. Oamenii de stiinta din acea vreme acceptau acest lucru. Intreaga filosofie evolutionista, ce-i prinde astazi pe unii oameni, ii face sa creada, intr-o conceptie despre creatie si viata ce este exact opusul invataturii crestine: simplul devine complex, salbaticia "evolueaza" spre civilizatie, nedesavarsitul face sa apara desavarsirea, "progresul" etc.

In conceptia Ortodoxiei, ceea ce este desavarsit cade in nedesavarsire, iar omul din zilele de pe urma va fi mult mai jos duhovniceste decat in Biserica primara, nestricaciunea si nemurirea preced stricaciunea si moartea. Scopul principal al "filozofiei evolutioniste" este rasturnarea perspectivei crestine, intemeiate pe Dumnezeu Care face totul precum voieste El, punand in locul ei ceva mai "pe intelesul" omului cazut - rationalism, umanism.

Iata de ce "evolutia" a fost dezvoltata treptat de filosofia moderna agnostica, atee si deista, inainte de a se gasi macar o dovada "stiintifica". Perspectiva crestin-ortodoxa (Raiul, scurtimea lumii acesteia etc.) este o perspectiva cu totul noua pentru cei prostiti de moderna filosofie "luminista", al carei produs-cheie este evolutia.