Bolile romanilor

Bolile cele mai frecvente la romani, din punctul de vedere al gravitatii, sunt bolile cardiovasculare, dintre care hipertensiunea arteriala si cardiopatia ischemica, bolile pulmonare, tuberculoza si bronhopneumopatia cronica obstructiva, bolile digestive, cancerul, dar si hepatitele, a declarat prof. dr. Ion Bruckner, presedintele Societatii Romane de Medicina Interna.

El a atras atentia asupra infectiilor hepatitice cu virus B si C, care reprezinta o amenintare. In urmatorii ani se estimeaza ca vor creste foarte mult costurile pentru acesti bolnavi, costuri care vor deveni o sarcina foarte mare pentru sistem. Tratamentul pentru un bolnav cu hepatita C ajunge la 80 milioane lei vechi pe luna si trebuie urmat intre 6 si 12 luni. Pe de alta parte, daca bolnavii nu sunt tratati, ajung la ciroza sau cancer hepatic, a subliniat prof. dr. Bruckner. Specialistul a facut referire la rezultatele unui studiu realizat in 27 de judete privind prevalenta diabetului, care a evidentiat o dublare a cazurilor in decurs de patru ani, atat la tineri, cat si la adulti.

Hipertensiunea arteriala este o boala cu o prevalenta foarte mare in populatie, iar riscul indus de ea este cu atat mai mare cu cat este frecvent asimptomatica, ramanand ca urmare deseori netratata. De aceea, la descoperirea ei, tratamentul recomandat de medic trebuie urmat cu rigurozitate, pentru ca, in ciuda starii generale bune la inceput, o hipertensiune netratata afecteaza in timp inima, rinichii, creierul si vasele de sange. Insa, HTA moderata poate fi mentinuta sub control si de catre pacient, prin: mentinerea unei greutati corporale normale, activitate fizica regulata, reducerea consumului de sare, evitarea fumatului, consumului de alcool si cafea, evitarea stressului. De asemenea, tratamentul antihipertensiv prescris trebuie urmat cu rigurozitate, iar vizitele la medic sa fie regulate.

Cardiopatia ischemica este o boala care afecteaza arterele ce hranesc inima - arterele coronare - care isi micsoreaza calibrul, avand drept consecinta scaderea cantitatii de sange ce iriga muschiul inimii - miocardul - pus astfel, in imposibilitatea de a-si satisface necesarul de oxigen, acizi grasi, glucoza. Ischemia se exprima clinic prin durere la nivelul pieptului, zona precordiala, durere ce imbraca mai multe caracteristici - angina pectorala. Uneori miocardul lucreaza mai intens pentru a face fata solicitarilor (in timpul efortului cand necesitatile in oxigen ale tesuturilor organismului cresc) si cere astfel o cantitatea mai mare de oxigen si produsi energetici: acizi grasi, glucoza.

Acest dezechilibru intre cerere, prin cresterea consumului miocardic si oferta, prin micsorarea fluxului prin arterele coronare datorita obstructiei, determina angina pectorala stabila sau angina de efort. Cand durerile apar in repaus si n-au legatura cu efortul putem afirma ca avem de-a face cu angina instabila (preinfarct). Aparitia brusca a durerii precordiale cu durata mai mare de 30 minute ne face sa ne gandim la un infarct miocardic acut. Trebuie subliniat ca exista ischemie ce nu se exprima prin durere - ischemie silentioasa.

Cancerul este o afectiune care apare cu o incidenta din ce in ce mai mare in ultimii ani si a devenit a doua cauza de mortalitate in lume, dupa bolile cardiovasculare. Rezultatele terapeutice in cazul neoplasmelor depind de stadiul in care este diagnosticata maladia; astfel, cu cat stadiul initial este mai putin avansat, rezultatele tratamentului sunt mai bune.

De aceea, preventia si diagnosticul precoce sunt obiectivele cele mai importante care trebuie atinse pentru a determina schimbarea tendintelor evolutive actuale ale cancerului. Anchetele epidemiologice au aratat ca 80% dintre cancere sunt generate de factorii de mediu si modul de viata. In restul cazurilor, factorii de risc pentru cancer apartin gazdei, iar din aceasta categorie fac parte si factorii genetici.

O serie de alterari genetice sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a acestei boli. Aceasta probabilitate variaza intre diversele tipuri de tumori. Astfel, aproximativ 30 % dintre malignitatile care se dezvolta in perioada copilariei apar la indivizi predispusi genetic, in timp ce, in cazul adultilor, doar 5 - 10 % dintre neoplazii sunt atribuite factorilor genetici.

Rolul educatiei

Printre cauzele duc la starea de sanatate precara a populatiei, prof. dr. Bruckner a mentionat saracia, educatia deficitara.

El a adus in discutie tarile din Europa de Vest, care, spre exemplu, pentru cardiopatia ischemica au facut o educatie sustinuta ani de-a randul pentru scaderea colesterolului, inscriptionand produsele alimentare. Miscarea constituie o componenta importanta a starii de sanatate. Din pacate, a subliniat specialistul, viata moderna determina oamenii sa devina sedentari, sa prefere statul la computer sau in fata televizorului si mersul cu automobilul in locul plimbarilor pe jos. Prof. dr. Bruckner a adus in discutie si faptul ca in strainatate educatia pe care trebuie sa o faca medicii pentru pacienti se plateste, in timp ce la noi nu.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe