Ce facem cand hotaram ca a venit vremea sa ne lasam de fumat? Cum sa-i ajutam pe cei care doresc cu adevarat sa nu mai fumeze, dar... intampina greutati? Dr. Magdalena Ciobanu, coordonator al Centrului de consiliere pentru renuntarea la fumat, prezinta, pentru inceput, tratamentul dependentei nicotinice. ''In primul rand trebuie precizat faptul ca industria farmaceutica nu a dezvoltat un produs medicamentos pentru dependenta nicotinica decat de la mijlocul anilor '70.

Odata demonstrat caracterul adictiv al consumului de tutun, s-a urmat aceeasi 'reteta>> ca si in cazul consumului celorlalte droguri. S-au dezvoltat produse care elibereaza substanta adictiva treptat sau imediat, intr-o doza mai mica, controlabila, pe o perioada determinata de timp, dar fara a se primi si celelalte substante nocive.

Produsele numite 'de substitutie nicotinica>> contin nicotina in concentratii diverse, iar forma de administrare variaza: guma pentru mestecat, plasturi, inhaler si spray nazal, comprimate masticabile. Rolul lor este de a reduce simptomele de sevraj ce apar in momentul opririi administrarii drogului, in cazul de fata in momentul intreruperii fumatului: scaderea nervozitatii, a iritabilitatii, diminuarea frecventei unor acuze precum transpiratiile abundente, constipatia, tulburarile de somn ori de ritm cardiac.

Din nefericire, aceste produse nu se gasesc, inca, in Romania, putand fi achizitionate doar din strainatate - practic din orice tara. Inainte de a decide utilizarea unui astfel de produs, este recomandat a se consulta un medic cu pregatire in terapia tabagismului care sa se asigure ca fumatorul nu are contraindicatii si care sa prescrie forma potrivita persoanei in cauza'', explica dr. Ciobanu.

Potrivit acesteia, medicamentele isi fac efectul doar dupa ce se intrerupe fumatul, iar efectul nu este de greata la vederea tigarilor ori de diminuare a nevoii de fumat, dupa cum se asteapta unii fumatori. Mai mult, daca se continua fumatul in timp ce se administreaza terapia de subtitutie nicotinica, riscul unor reactii adverse datorate supradozarii nicotinei este mare.

Pe de alta parte, sunt deja intrate in ''folclorul'' fumatorilor povestile despre guma cu nicotina Nicorette ce se gasea si pe piata romaneasca pana in 2001: ''Pe langa modul gresit de utilizare - ca o guma obisnuita, cauza perceptiei ineficientei produsului se datora si faptului ca oamenii se asteptau la efecte pe care medicamentul nu le avea. Nu era 'produsul-minune>> ce te 'scapa>> de fumat fara nici un efort. In schimb, daca este utilizat corect, acuzele neplacute scad considerabil, iar sansele de a ramane nefumator la un an cel putin se dubleaza''.

In 1997, bupropionul este inregistrat ca primul tratament non-nicotinic

In anul 1989 Ferry a deschis calea tratamentelor non-nicotinice ale dependentei nicotinice. El a observat ca dintre fumatorii care urmau un tratament antidepresiv cu bupropion, un procent important isi schimba "opinia" despre fumat, gasindu-l neplacut ori pur si simplu nu mai simteau nevoia de a fuma si stopau spontan consumul de tutun. ''Compania producatoare a bupropionului a refuzat initial sa cerceteze fenomenul, nefiind convinsa ca un astfel de abord ar fi util, astfel ca Ferry si-a finantat un mic studiu pilot: 44 de fumatori au primit bupropion ori placebo. Nici unul dintre cei care au primit placebo nu a renuntat sa fumeze, in schimb 50 la suta dintre cei care au primit bupropion nu mai fumau la trei luni.

Cu acest studiu compania farmaceutica a fost convinsa sa inceapa cercetarile, astfel ca in 1997 este inregistrat bupropionul ca primul tratament non-nicotinic. In Romania el este disponibil din 2002'', precizeaza dr. Magdalena Ciobanu.

Dar cum poate combate un astfel de medicament un "obicei" precum fumatul? Raspunsul nu este cu certitudine deslusit, insa exista destule studii care arata ca actioneaza la nivelul receptorilor din sistemul nervos de care se leaga nicotina. ''Individul isi administreaza nicotina, dar aceasta nu isi mai face efectul la nivelul creierului. Rezultatul: persoana nu mai simte nici placerea si nici nevoia de a fuma, ramanand doar nevoia de a face gestul, ritualul, tabietul cu care s-a obisnuit.

Efectul este spectaculos, mai ales la persoanele care fumeaza mult, cu atat mai mult cu cat exista si un oarecare efect de scadere a apetitului alimentar.
Chiar daca este sigur - medicamentul trecand si proba timpului, el fiind comercializat de mai bine de 25 de ani - utilizarea lui trebuie avizata de un medic specialist deoarece face parte din clasa antidepresivelor si, in plus, modul de administrare este special. Astfel, o singura pastila nu are nici un efect, fiind necesare 5-7 zile pana cand medicamentul atinge concentratia sanguina eficienta. Din acest motiv, el nu se recomanda pentru tratarea imediata a simptomelor de sevraj'', explica dr. Ciobanu.

Vaccinul antinicotinic, studiat in ultimii 10 ani

Odata cu dovedirea eficientei bupropionului, cercetatorii au depasit bariera psihologica a tratamentului nicotinic astfel ca din anii '90 se studiaza si alte variante medicamentoase.

Astfel, unele medicamente se adreseaza tot receptorilor pentru nicotina - pe care ii blocheaza - iar altele se adreseaza nicotinei insasi - vaccinurile. Potrivit dr. Magdalena Ciobanu ''vareniclina este un alt medicament ce urmeaza sa apara pe piata internationala in urmatorii doi ani. El se leaga specific de receptorul de nicotina, blocand actiunea nicotinei inhalata din tigara si interferand astfel cu efectul de recompensa al fumatului: persoana fumeaza si nu mai simte placerea, relaxarea, calmarea, 'recompensa>> adusa de tutun.

In acelasi timp, fiind un agonist partial al receptorilor de nicotina - adica induce o eliberare de dopamina, la fel ca si nicotina, dar in cantitati mai mici - previne simptomele de sevraj. Eficienta pare a fi foarte mare: rata de succes este intre 4,3 si 7,8 mai mare decat placebo. Vaccinul antinicotinic este studiat si el in ultimii 10 ani si se pare ca nu mai este mult pana la obtinerea produsului final.

In ultimii ani s-au incercat si alte produse, deja cunoscute - amitriptilina, clonidina, bromocriptina, naltrexona, glucoza - sau noi - selegilina, reboxetina - insa eficienta lor nu a fost dovedita de studii. Metodele naturiste tip acupunctura, homeopatie, reflexoterapie, fitoterapie sunt foarte populare - mai ales in Romania - insa eficienta lor nu a fost dovedita stiintific''.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.