Daca descendenta fata de mama este usor de dovedit, situatia este insa diferita cand este vorba de descendenta fata de tata. Paternitatea poate fi recunoscuta de tata printr-o declaratie la serviciul starii civile sau printr-un inscris autentic in fata notarului sau la judecatorie. Evident ca tatal are tot dreptul sa tagaduiasca acest lucru. In acest caz, legiuitorul acorda mamei posibilitatea de a introduce actiunea de stabilire a paternitatii din afara casatoriei, de regula, in termen de 1 an de la data nasterii copilului.

Daca tatal nu recunoaste copilul, se apeleaza la probe: martori, inscrisuri, marturii, teste serologice (grupe de sange) precum si genetice (profil ADN). Pentru admiterea actiunii trebuie dovedite: nasterea copilului, relatiile intime in timpul conceptiei dintre pretinsul tata si mama, precum si faptul ca din aceste relatii a rezultat copilul. Indiferent ca tatal recunoaste copilul ca fiind al sau, fie ca nu face o astfel de recunoastere, sunt aplicabile dispozitiile Codului de Procedura Civila, potrivit carora cheltuielile de judecata vor fi suportate de parat. Hotararea judecatoreasca prin care se stabileste paternitatea din afara casatoriei produce efecte si pentru trecut: de la conceptie, copilul este considerat al tatalui. Daca paternitatea a fost stabilita, copilul va avea aceeasi situatie legala fata de parinte si fata de rudele lui ca si un copil rezultat in urma casatoriei.