Dintre ei, Ion Caramitru afiseaza la National sapte titluri cu sala plina, iar George Mihaita are tot atitea spectacole jucate cu casa inchisa la Comedie.

Directorii teatrelor din marile orase, incepind cu Bucurestiul, vehiculeaza cifre de vinzare care contrazic estimarile pesimiste. Multi dintre ei vorbesc despre sali pline cu spectatori, tineri in majoritate. Insa in lipsa unui studiu sociologic asupra publicului, directorii trag cu ochiul in sala ca sa stie cine le frecventeaza teatrele. Astfel, Ion Caramitru remarca prezenta oamenilor de toate virstele la National, iar George Mihaita afirma ca peste 50% dintre cei care vin la Comedie sint tineri.

"Functioneaza zvonul"

Pe panoplia Nationalului stau titluri mai vechi, ca "Take, Ianke si Cadir", alaturi de ultimele premiere, "A patra sora" si "Idolul si Ion Anapoda". Aceste titluri, dupa spusele lui Caramitru, vind peste 90% dintre bilete la fiecare reprezentatie. "Primim tot timpul cereri de bilete de la grupuri, de la liceeni pina la pensionari", afirma directorul Nationalului. El crede ca zvonul aduce public in sali: "La spectacolele proaste, publicul nu vine, chiar daca au titluri mari. Dar se inghesuie la cele de autori cvasinecunoscuti, pentru ca functioneaza zvonul". George Mihaita, directorul Teatrului de Comedie, afirma multumit ca: "Nu avem nici un spectacol cu sala goala. Cel mai mic procent de ocupare este de 75 la suta". El observa ca 50 la suta dintre spectatori sint tineri. Directorul de la Comedie considera ca raspunzatoare pentru asta sint recentele aparitii televizate si vedetele: "Daca exista trei sau patru spectacole in care joaca Stefan Banica jr. sau Tudor Chirila, tinerii vor sa-i vada. Apoi devin interesati si de alte piese".

Tinerii vor sa-i vada pe tineri

Mihai Dinvale, director adjunct la Teatrul Mic, crede si el in eficienta "telefonului fara fir", care aduce public la "spectacolele ce si-au facut un nume". Directorul are convingerea ca, la spectacole facute de tineri, vor veni tot tinerii. Din observatiile lui, se pare ca ei ocupa sala in proportie de 90% la Teatrul Foarte Mic. Despre publicul matur al acestor spectacole, Mihai Dinvale spune ca reactioneaza neasteptat de bine: "Te-ai astepta sa nu le guste, sa fie socati. Dimpotriva, si ei se declara bucurosi ca, in sfirsit, pot vedea spectacole cu atitudine". Totusi, el crede ca, in cei 30 de ani de cind lucreaza in teatru, nu s-a schimbat nimic in componenta publicului: "Tot tinerii pina in 30 de ani si cei peste 50 de ani vin. Cei de virsta medie sint prea ocupati, doar iubitorii adevarati de teatru continua sa vina".

Elevi, dar nu incolonati

Daca unii directori isi masoara publicul din priviri, Ion Holban, de la Teatrul din Iasi, prefera alte metode: "In fiecare stagiune facem doua sondaje. De acolo rezulta ca studentii si elevii reprezinta 70% din publicul nostru. Asa ca si stagiunea o aranjez dupa anul scolar. In zona cealalta intra pensionarii, nu insa si cei de virsta medie". In ceea ce priveste gusturile publicului, el remarca "Sluga la doi stapini" si "Petitoarele" printre preferatele iesenilor, pentru ca "piesele care au un story si comediile prind". Teatrul "Maria Filotti" din Braila aplica strategia "regizori tineri pentru spectatori tineri". Veronica Dobrin, directorul institutiei, da ca exemplu spectacolele cu audienta maxima: "'Drept ca o linie>>, de Radu Apostol, 'Adam Geist>> si 'Plaja>>, de Radu Afrim, pentru ca ele vorbesc tinerilor in limbajul lor despre problemele lor. Dar am respins din capul locului spectacolele cu elevi incolonati".

Citeste si:

Minusurile din incasari

Scriitorul Robert Serban, proaspat membru in Consiliul artistic al Nationalului din Timisoara, vorbeste despre date mai putin vesele din statisticile acestei institutii: "La primele doua spectacole se vind 70-80% dintre bilete, dar apoi numarul scade. In primul rind, spectacolele invitate si vedetele atrag spectatori. Bucurestiul face mereu sala plina". El recunoaste ca a refuzat, in semn de protest, sa vada spectacolele Nationalului din Timisoara in timpul vechii conduceri: "Am intrat doar de trei ori in teatru, la spectacolele regizate de Sabin Popescu, toate trei excelente - 'La lilieci>>, 'Angajare de clovn>> si 'Negutatorul din Venetia>>". In ceea ce priveste minusurile din vinzarile de bilete, Mihai Dinvale, de la Teatrul Mic, ii gaseste vinovati si pe "milogii cu functii, care simt nevoia sa beneficieze de bilete de favoare. Pentru ei, teatrul reprezinta o distractie si, daca e pe gratis, cu atit mai bine".

Asa public la asa spectacole

Criticii considera ca, deocamdata, oamenii din teatru stiu prea putin despre publicul lor, pentru ca lipseste acel studiu care sa ofere date sigure. Totusi, din ceea ce vede in sali, criticul Magdalena Boiangiu constata ca: "Fiecare spectacol isi gaseste publicul lui. Piesele traditionale se adreseaza celor care merg de mult la teatru si nu vor socuri culturale, apoi sint si cele pentru tinerii care merg la discoteca si vor sa gaseasca pe scena aceeasi atmosfera. De aceea, la Teatrul Foarte Mic sau la Odeon vin oameni foarte tineri care au auzit de spectacolele inovative". Ea crede ca unul dintre motivele pentru care tinerii vin la teatru este faptul ca "a ramas o distractie ieftina. Cheltui mai putin pe doua bilete la un spectacol decit pe o iesire in oras".

"Putini intelectuali la teatru"

Din tinara generatie de critici, Mihaela Michailov observa ca in teatrul romanesc "se merge pe ideea ca vine lumea la un anumit gen de spectacol, dar nu se stie cine e aceasta 'lume>>. La spectacolele lui Ciulei vezi mai multi oameni cu virsta intre 40 si 60 de ani. Ciulei e un reper pentru mentalul publicului din aceasta categorie, pentru tineri e mai mult o legenda. La Afrim e invers, el are spectatori intre 18 si 40 de ani, oameni care inteleg mai bine teatrul pe care il face el".

Reclamind aceleasi dificultati in evaluarea situatiei, criticul Alice Georgescu remarca: "Persoanele trecute de prima tinerete prefera teatrele pe care le-au verificat in timp: 'Bulandra>>, Teatrul National, 'Nottara>>. Bataie pe bilete provoaca vedete ca Horatiu Malaele, Maia Morgenstern, Dan Puric, Stefan Iordache, Victor Rebengiuc. Tinerii au si ei deja vedetele lor - Marius Manole, Andreea Bibiri". Totodata, ea aduce in discutie alta problema: "Vad destul de putini intelectuali, din zona culturala, la teatru. Asta ma pune putin pe ginduri. Ion Bogdan Lefter vine la spectacole. Pe Dan C. Mihailescu si pe Mircea Dinescu ii mai vad, dar ei au si alte contacte cu lumea teatrului".