Este vorba chiar de cladiri din 1900 sau 1910, si numai cateva au fost consolidate, majoritatea fiind "in proiectare". Intre putinele imobile consolidate, relateaza Amos News, se numara cele de la adresele str. Gheorghe Marinescu nr. 3, str. Iuliu Barasch nr. 12 si Bdul Nicolae Balcescu nr 25. Locatiile sunt dintre cele mai centrale: Ion Brezoianu, Ion Campineanu, Bdul Carol I, Jean Louis Caldeon sau Bdul Magheru si Calea Victoriei.

Atat presedintele Ordinului Arhitectilor din Bucuresti, Viorel Huduc, cat si reprezentantii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al Municipiului Bucuresti au tras numeroase semnale de alarma referitor la pericolul pe care il reprezinta aceste cladiri pentru "aglomeratia urbana" .

"La unele cladiri din clasa I de risc seismic interventia este inutila, si ma refer aici in special la cele de pe Magheru care sunt un dezastru pentru aglomeratia urbana" a declarat Viorel Hurduc, presedintele Ordinului Arhitectilor Bucuresti. Desi nimeni nu stie nimic despre producerea unui dezastru, autoritatile se pregatesc. Seful ISUMB, generalul Aurel Udor, spune ca institutia pe care o coordoneaza este gata sa intervina cu tehnici de descarcerare sau de iluminat sau cu orice alte modalitati sunt necesare pentru a salva vietile oamenilor.

"In caz de cutremur, toate fortele sunt distribuite avand in vedere locurile unde se afla mari aglomeratii de oameni: scolile sI gradinitele, spitalele, azilele sau pachetele de blocuri, sI abia apoi locuintele particulare" a declarat Aurel Udor. In acest scop exista deja dotari: mijloace de ridicat: macarale, cricuri, si utilaje de taiere si descarcerare.

Asociatiile de proprietari, reticente la programele de consolidare a cladirilor

Ultima intalnire a autoritatilor cu raspundere in privinta programelor de consolidare a cladirilor cu risc seismic ridicat a avut loc luna trecuta. Ministrul delegat pentru lucrari publice, László Borbély, a facut un apel la reprezentantii primariilor pentru a organiza intalniri cu asociatiile de proprietari in cadrul carora sa fie explicata importanta pe care o are consolidarea cladirilor cu risc seismic ridicat.

Principala problema a Capitalei este faptul ca asociatiile de proprietar nu accepta lucrarile de consolidare. ‘’Cu ajutorul Primariei Generale si al primariilor de sector, speram sa ajungem la un dialog mai bun cu asociatiile de proprietari. Trebuie sa existe un parterneriat real intre minister si primarii pentru a convinge asociatiile. Nu ne putem juca cu viata oamenilor", a declarat ministrul László Borbély.

Expertizarea cladirilor inalte a devenit obligatorie
Ordonanta nr. 14 din 26 ianuarie 2006, modifica un act normativ similar privind masurile pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente. Modificarile care vor fi aduse au ca scop impulsionarea atat a autoritatilor locale, cat si a proprietarilor pentru a trata cu maxima seriozitate acest program. Noul proiect aduce trei schimbari esentiale.

Una dintre acestea este introducerea obligativitatii expertizarii cladirilor inalte care au la parter spatii publice (sali de spectacol, de expozitii, spatii comerciale, asistenta medicala, administratie publica), in termen de 2 ani. (Pentru persoanele fizice, expertiza este finantata de la bugetul de stat, iar pentru spatiile publice, expertiza este platita de proprietari). Pentru cladirile care se incadreaza in clasa I de risc seismic, autoritatile locale emit notificari. In termen de 2 ani de la data notificarii trebuie realizata proiectarea lucrarilor de consolidarea. Executia acestor lucrari va incepe in termen de 2 ani de la data finalizarii proiectului.

Amenzile ajung pana la 3.000 RON

Nerespectarea acestor prevederi constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda: de la 1.000 la 2.000 lei noi pentru nerespectarea obligativitatii de a expertiza cladirile care au spatii publice la parter; de la 1.000 la 2.000 lei pentru nerespectarea obligatiei de a incepe proiectarea lucrarilor de consolidare in termen de 2 ani de la notificarea incadrarii in clasa I de risc seismic; de la 1.500 la 3.000 lei pentru neinceperea lucrarilor de consolidare in termen de 2 ani de la data finalizarii proiectului de consolidare. In termen de 9 luni de la data la care va intra in vigoare legea de aprobare a ordonantei, primarii municipiilor si oraselor, respectiv primarul municipiului Bucuresti trebuie sa identifice si sa inventarieze cladirile de locuit multietajate care au spatii publice la parter.

Noaptea cea mai lunga

4 martie 1977 - Cel mai devastator dintre socurile seismice care au lovit teritoriul Romaniei in epoca moderna. Cutremurul din primavara anului 1977 reprezinta cea mai mare tragedie din ultimele doua decenii si jumatate, soldata cu importante pierderi materiale si de vieti omenesti. In "cea mai lunga noapte" au murit nu mai putin de 1.571 de romani, printre ei numarandu-se si multe personalitati ale vietii culturale, de o insemnatate deosebita pentru tara noastra, ca Toma Caragiu, Alexandru Bocanet, Doina Badea si multi altii.
Noaptea cea mai lunga

11.300 de persoane au fost ranite

4 martie 1977, ora 21.21:56. Romania a fost zguduita de un seism cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Momentele ulterioare au fost marcate de o panica colectiva. Numeroase localitati, in special cele situate in zona Subcarpatilor, au fost afectate. La acea vreme, Nicolae Ceausescu, presedintele Republicii Socialiste Romania, se afla intr-o vizita oficiala de prietenie in Republica Federala Nigeria. Ca o prima masura luata dupa producerea cutremurului, primul om in stat a dat un "decret prezidential cu privire la instituirea starii de necesitate".

Apoi au urmat zile in sir de suferinta. Intors in tara, Ceausescu s-a deplasat in toate localitatile afectate de cutremurul din seara de 4 martie, in cursul zilei de 9 martie. Pentru a nu panica si mai mult populatia, nu a fost anuntat un bilant al pierderilor de vieti omenesti. Cativa ani mai tarziu, acesta a fost dat publicitatii: 1.571 de persoane la nivelul intregii tari, peste 33 de mii de locuinte au fost grav avariate, multe dintre ele fiind distruse in totalitate.

Cutremure devastatoare de-a lungul timpului
Romania a fost lovita pe 4 martie 1977 de un cutremur devastator de 7,2 grade pe scara Richter, care a dus la moartea a peste 1.500 de persoane si la pagube materiale considerabile. La nivel mondial, relateaza Amos News, astfel de dezastre naturale produc pierderi de vieti de peste un milion de persoane in fiecare deceniu, lasand alte milioane de locuitori fara adapost.

Iata o lista a celor mai nimicitoare cutremure din istorie, prezentata de Reuters:
- 1556: China, Shansi - 830.000 de morti
- 1976: China, Tangshan - 255.000 de morti
- 1138: Siria, Aleppo - 230.000 de morti
- 1927: China, Xining - 200.000 de morti
- 856 i. Hr.: Iran, Damghan - 200.000 de morti
- 1920: China, Gansu - 200.000 de morti
- 893 i. Hr: Iran, Ardabil - 150.000 de morti
- 1923: Japonia, Kanto - 143.000 de morti
- 1948: Turkmenistan - 110.000 de morti
- 1908: Italia, Messina - 70.000-100.000 de morti
- 1290: China, Chihli - 100.000 de morti
- 1667: Azerbaidjan, Shemakha - 80.000 de morti
- 1727: Iran, Tabriz - 77.000 de morti
- 1755: Portugalia, Lisabona - 70.000 de morti
- 1932: China, Gansu - 70.000 de morti
- 1970: Peru - 66.000 de morti
- 1268: Turcia, Cilicia - 60.000 de morti
- 1693: Italia, Sicilia - 60.000 de morti
- 1935: Pakistan, Quetta - 30.000-60.000 de morti
- 1783: Italia, Calabria - 50.000 de morti
- 1990: Iran, Gilan - 35.000 de morti
- 30 septembrie 1993, India: 7.600 morti in statul Maharastra, magnitudinea 6,4
- 17 ianuarie 1995, Japonia: circa 6.500 de morti in regiunea Kobe-Osaka, magnitudinea de 7,2
- 4 februarie 1998, Afganistan: peste 2.000 de morti in provincia Takhar, magnitudinea de 6,4
- 30 mai 1998, Afganistan: 5.000 de morti in nord-estul tarii, magnitudinea 7,1
- 17 august 1999, Turcia: peste 20.000 de morti in nord-vestul tarii, magnitudinea 7,4
- 26 ianuarie 2001, India: peste 20.000 de morti in statul Gujarat, magnitudinea 7,9
- 2003: Iran, Bam - 31.000 de morti.
- 26 decembrie 2004, Asia: seism cu magnitudinea de 9,1 in largul insulei Sumatra, a provocat un tsunami care a lovit zeci de tari din Asia de Sud-Est, ducand la 220.000 de morti si disparuti
- 28 martie 2005, Indonezia: seism cu magnitudinea de 8,7 in largul Sumatrei, soldat cu circa 1.000 de morti.

Citeste si:

Vergil Hancu ne cutremura din nou linistea

Vergil Hancu se intoarce. El a prezis, cu puțin inainte de comemorarea victimelor cutremurului devastator din 1977, un seism cu magnitudinea de 4 - 5 grade pe scara Richter. Cutremurul, relatează Amos News prezis de către Hancu ar urma să se producă la jumătatea lunii aprilie și va avea epicentrul in zona Vrancea. "Cutremurologul" a precizat, insă, că probabilitatea producerii acestui seism este de 50%, potrivit aparatelor sale de anticipat cutremure. Vergil Hancu vine după un periplu prin Japonia, in care a incercat să ii lămurească pe cei din Țara Soarelui Răsare că se pricepe la anticipat cutremure, dar nu prea a reușit.

In 2005 ne-am cutremurat de 15 ori!

7 martie - Un cutremur cu magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter se produce in zona Vrancea, la ora 00 h 32 m 48, la o adancime de 155 km. Seismul nu este resimțit la București și nu se produc pagube materiale.

4 aprilie - in zona Vrancea, la o adancime de 110 km, se produce, la ora 21.59, un cutremur cu magnitudinea 4 pe scara Richter. Seismul, cu o intensitate de III grade pe scara Mercalli in zona epicentrală, nu se simte la București și nu produce pagube materiale.

20 aprilie - Un cutremur de 3,3 pe scara Richter se produce in zona Băile Herculane, la ora 11.17, la o adancime de 10 km. Intensitatea in zona epicentrală este de III grade pe scara Mercalli. Seismul, resimțit la Herculane, nu produce pagube materiale.

9 mai - Un cutremur de 4,3 grade pe scara Richter se produce in zona Vrancea, in jurul orei 10.00, la o adancime de 135 de kilometri. Nu se produc pagube materiale, cutremurul nefiind simțit la București.

14 mai - Un cutremur cu magnitudinea de 5,2 grade pe scara Richter se produce la 04h 53 min 22 sec, in zona Vrancea, la adancimea de 148 km. Intensitatea cutremurului in zona epicentrală este de V-VI grade pe scara Mercalli; nu sunt inregistrate pagube materiale. Cutremurul este simțit la București cu intensitatea V grade pe scara Mercalli. La 09h 36 min se produce o replică a primului seism, in zona Vrancea, la o adancime de 156 km, cu o magnitudine de 4,3 grade; nu este simțită la București.

18 iunie - Un cutremur cu magnitudinea de 5,1 grade pe scara Richter se produce la ora 18.17 in zona Vrancea, la o adancime de 150 de kilometri. Cutremurul este simțit la București cu intensitatea de 5 grade pe scara Mercalli. In dimineața zilei de 18 spre 19 iunie, imediat după ora 0.00, in zona Vrancea se produce o replică a cutremurului de la 18 iunie, cu magnitudinea de de 3,8 grade pe scara Richter.

2 august - Un cutremur cu magnitudinea de 4 grade pe scara Richter se produce in zona Vrancei, la ora 12.33; seismul a avut loc la adancimea de 135 km, cu intensitatea II pe scara Mercalli in zona epicentrală, nu se simte in Capitală.

5 septembrie - Un cutremur de 4,1 de grade pe scara Richter cu epicentrul la Vrancioaia se produce in Vrancea, la ora 17.24, la o adancime de 110 kilometri, avand o intensitate de III grade pe scara Mercalli; seismul nu a fost simțit la București.

8 septembrie - In zona Vrancea se produce un cutremur cu magnitudinea de 4,2 grade pe scara Richter, la ora 19,36 min, 10 sec, la o adancime de 140 kilometri și cu o intensitate in zona epicentrala de III grade pe scara Mercalli. Seismul este simțit ușor la București.

10 septembrie - Un cutremur cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter se produce in Campia Romană, la ora 7,56, la adancimea de 15 km. Intensitatea cutremurului in zona epicentrală este de 3 grade pe scara Mercalli, iar seismul nu este simțit la București. O replică a cutremurului este inregistrată la ora 9,39, la adancimea de 15 km. Magnitudinea seismului este de 3,1 grade pe scara Richter.

21 octombrie - Un cutremur cu magnitudinea de 4,0 grade pe scara Richter se produce, la ora 4h 17 min 38 sec, in zona Vrancea, la adancimea de 100 km. Seismul de intensitate III pe scara Mercalli in zona epicentrală nu este simțit la București.

27 octombrie - Un cutremur cu magnitudinea de 4 grade pe scara Richter se produce la ora 1.51 in zona Vrancea, la 130 km adancime, avand o intensitate de III grade Mercalli; seismul nu este simțit la București și nu produce pagube.

15 noiembrie - Un cutremur cu magnitudinea de 3 grade pe scara Richter se produce la ora 18.41, in zona Vrancea, la adancimea de 24 km. Seismul de intensitate III pe scara Mercalli in zona epicentrală nu se simte la București.

3 decembrie - Primul cutremur din luna decembrie s-a inregistrat la ora 09.49 și 51 de secunde, in zona Vrancea, la adancimea de 30 km. Seismul, cu magnitudinea de 3, 4 grade pe scara Richter a avut o intensitate in zona epicentrală IV pe scara Mercalli și nu a fost simțit la București.

13 decembrie - Un cutremur cu o magnitudine de 5,3 grade pe scara Richter și cu o intensitate de IV grade pe scara Mercalli s-a produs la ora 14.15 minute și 6 secunde in zona Vrancea, la 2 km de localitatea Nereju și la o adancime de 160 kilometri. Cutremurul s-a simțit la București aproximativ șapte secunde, iar senzorii seismici l-au inregistrat timp de aproximativ trei minute.