Numele localitatilor romanesti, vechi de sute de ani, arata ca hazul de necaz autohton are o istorie cu bataie lunga. Uneori, el a fost inlocuit fortat, prin ordin de la centru cu nume de personalitati. Unul dintre motivele pentru care comuna Spermezeu a ajuns sa poarte un nume care pe multi ii face sa roseasca tine de domeniul fantasticului. Profesorul Stefan Lazia, cel care a alcatuit monografia asezarii, afirma ca, in urma cu 300 de ani, pe teritoriul bistritean a plouat cu meteoriti, ceea ce a condus usor la asocierea cu "saminta de zeu", de unde si numele trasnit.

Lazia crede cu tarie in aceasta ipoteza, argumentind ca muzeul local are in posesie trei astfel de fragmente supuse anterior analizelor. Cu toate acestea, teoria meteoritilor este contrazisa de monografia lui Kapar, in care se spune ca numele actual provine din cuvintul maghiar "Ispanmezo" tradus in "cimpul administratorului".

Iesite din Pluton

Desi trimite cu gindul la o formatie rock, Ziduri este numai un satuc din judetul Buzau care s-a intemeiat pe ruinele unui schit calugaresc. La citeva prajini distanta, in inima Moldovei, primarul Ioan Creanga relateaza despre numele sugubat al comunitatii pe care o patroneaza, Cioca-Boca: "Primul document care atesta satul nostru este din 1821. Pe atunci, la confluenta riurilor Valea Ursitei si Stavnic era o moara al carei zgomot puternic se auzea de la mare distanta, si se presupune ca de acolo provine numele Cioca-Boca. Moara exista si astazi, dar nu mai functioneaza’’.

Moldova gazduieste, de asemenea, si localitatea Coarnele Caprei. Viceprimarul de aici, Zoita Grigorescu, stie din batrini legenda denumirii: "Se spune ca un calugar obisnuia sa-si pasca turma de capre pe aici. La un moment dat, o boala necunoscuta i-a omorit turma si oamenii care s-au asezat pentru prima oara aici au gasit numai coarne de capra, si asa a aparut satul nostru". Stramosii lui Stefan locuiesc de mult pe Pluton, insa nu pe planeta, ci in apropiere de Pipirigul lui Creanga. Nu se stie cu exactitate originea numelui, insa cei mai in virsta spun ca pe vremea lui Petru Voda un intreg pluton de armata a fost secerat intr-o singura lupta.

De trei ori fierbinte

Ca sa fie sigur ca ajung scrisorile in localitatea Fierbinti, expeditorul e musai sa stie codul postal, pentru ca si dimbovitenii, si constantenii, dar si ialomitenii au Fierbintenii lor. Cu toate acestea, ei nu pot fi acuzati de lipsa de imaginatie pentru felul in care si-au denumit locul de bastina, pentru ca motivatiile difera. Astfel, inginerul agronom Toader, din Dimbovita, spune ca satul sau poarta numele femeii Fierbinteanca, cea care s-a stabilit aici pentru prima oara.

In schimb, in judetul Ialomita, primarul Constantin Florian povesteste ca fierbintenii sai sint in majoritate negustori si pe vremuri obisnuiau sa vinda in tirg gogosi calde. Initial, numele se ortografia Hierbinti din cauza pronuntiei incorecte a taranilor pina in jurul anului 1620, cind titulatura s-a schimbat in cea de astazi. La constanteni insa, istoria onomasticii satului s-a sters.

Toponimii in ceata

Explicatii variate in privinta numelui s-au pastrat si in cazul asezarii brailene Drogu. Primarul Drogeanu Enache a povestit initial ca "primii oameni care au venit aici au gasit o cultura de droguri sau de plante din acelea care contin droguri". Dupa verificari suplimentare, acelasi oficial precizeaza: "Am citit intr-o monografie a satului si zice ca, in 1880, primii clacasi care au populat zona au intilnit o planta numita 'drog>> si i-au zis satului asa".

Ceea ce da nastere intrebarii cum s-ar fi numit satul daca oamenii ar fi stiut denumirea latina a plantei cu pricina - "Genista oligosperma". Daca primarul din Drogu nu a fost foarte departe de istoria scrisa, reprezentantul Primariei din Odaia Turcului este o idee mai confuz: "Intr-una din invaziile turcesti, nu mai stiu sigur care, pe vremea brancovenilor sau a lui Cantemir cred, un turc si-a construit un bordei in padure si in locul acela s-a ridicat apoi satul".

Celebrul sat iesean Zece Prajini are insa o istorie previzibila. Pina in anul 1927, locuitorii asezarii care pe vremea aceea se chema Gura Vaii au fost improprietariti cu zece prajini de pamint de boierul Constantin Teutu. Un nume des inilnit prin judetele romanesti este Frecatei, insa nu exista documente care sa ii arate originile si nu a supravietuit nici istoriei orale.

Ardealu-i sofisticat

Transilvania e in pole-position la capitolul toponimie, laudindu-se cu denumiri sofisticate precum Liban in judetul Harghita, Macedonia, Altrigen, Gottlob, Lenauheim, Bethausen sau Charlotenburg in Timis. Cea din urma denumire este veche de aproximativ 240 de ani, de cind au fost adusi aici primii svabi.

De colonizare s-a ocupat un general de armata stabilit in burg cu sotia pe care o chema Kharlote, cea care a si dat mai apoi numele satului. Primarul Dorel Luca spune ca astazi mai locuieste in Charlotenburg un singur om de origine germana, restul fiind romani get-beget. Tot el explica si ca celelate nume de rezonanta din judet au istorii asemanatoare, toate fiind nasite de colonisti sasi, secui sau svabi.

Sapte vai si-o vale adinca

Cele mai multe localitati autohtone se numesc Satu Nou, Slobozia, Silistea, Romanesti, Fintinele, Izvoarele, Albesti, Brosteni sau Rosiori. Foarte des intilnite sint numele care evoca natura terenului apartinind localitatii respective sau aflat in apropierea ei, spre exemplu Valea Afinisului, Valea Lunga, Valea lui Traian, Dealu Frumos, Dealu Padurii, Dealul Bradului sau Dealul Viilor. De asemenea, peste 25 de orase si sate se cheama Valeni, onomastica fiind creata dupa acelasi principiu.

Citeste si:

Un alt criteriu de numire enuntat de Iorgu Iordan in "Toponimia romaneasca" este "pozitia locului fata de punctele cardinale, fata de altitudinea solului sau fata de localitatile invecinate". Potrivit acestui principiu, gasim in Romania sate intitulate Pietriceaua de Sus, Grecii de Jos, Lunca de Sus si de Jos sau Stefanestii de Sus si de Jos. Totodata, exista o multime de localitati botezate dupa derivate ale numelor de animale, cum sint comuna Catelu, Miorita, Corbu, Vidra, Curcani, Minzu, Cerbu, Zimbru sau Viezure. Din pacate, majoritatea legendelor care au dus la astfel de toponimii au suferit modificari ori
s-au sters din memoria locuitorilor.

Verbele nu dau nume

Sute de localitati din Romania surprind prin neobisnuitul denumirii si prin risul pe care il stirnesc involuntar. Asa sint ,bunaoara, satele surori dupa nume, Labasint si Lalasint, din judetul Arad, sau, pe Arges in jos, o alta asezare denumita Mirosi.

Primarul de aici povesteste ca numele comunei dateaza din anul 1551, cind Mirosi era amplasat intr-o vale unde cresteau flori ale caror arome imbiau trecatorii. De la indemnul "Sa mergem in vale la miroase !" pina la botezul satului nu a fost decit un pas. Nicolae Saramandu, profesor la Catedra de Dialectologie si Onomastica din cadrul Institutului de Lingvistica "Iorgu Iordan", este de parere ca denumirea de Mirosi nu vine de la verbul "a mirosi", ci mai degraba de la un adjectiv devenit substantiv: "Nu exista in Romania verbe la persoana a doua singular care sa dea numele unei localitati.

De exemplu, localitatea Prajesti - in nici un caz nu exprima actiunea de 'a praji>> cum ar fi 'tu prajesti carne>>, ci e vorba despre o insusire atribuita cindva localnicilor. Nici satul Afumati nu defineste un demers, ci tot o insusire atribuita populatiei, asezarea luind nastere in urma defrisarii prin ardere a unui zone, fumul persistind foarte multa vreme dupa terminarea procesului". Parerea lui Saramandu este sustinuta si in cartea "Toponimia romaneasca" a lui Iorgu Iordan, care clasifica modalitatile dupa care s-au format numele localitatilor. Unul dintre aceste criterii se refera la istoria locatiei respective. La aceasta categorie se incadreaza satul Crunti, din judetul Ialomita, aflat in vecinatatea localitatii Rovine. Numele dateaza din 1349 si este legat de luptele "crunti" care s-au dat in aceasta zona pe vremea lui Mircea cel Batrin.

Localitati poreclite

Daca pentru oamenii obisnuiti nume de localitati precum Cracu Lung sau Mierlestii de Sus nu sint decit simple motive de amuzament, pentru specialistii in toponimie, acestea sint adevarate batai de cap. Lingvistul Emil Ionescu crede ca ar fi fost mai usor daca aceleasi denumiri ar fi avut explicatii identice, insa ele difera de la caz la caz. "E cu putinta ca un nume comic sa fi fost dat cu intentie vadit peiorativa, asa cum dam porecle.

Multe dintre denumiri au la baza intentii depreciative la adresa localnicilor, de exemplu in zona de unde provin, satenii erau numiti 'gusati>> pentru ca apa pe care o consumau continea foarte putin iod si citiva dintre ei facusera gusa." Si Nicolae Saramandu este de parere ca denumirile satelor pot proveni de la o persoana sau de la un defect al acesteia. "E posibil ca in satul numit Muti sa fi existat cindva un om cu deficiente de vorbire si numele satului sa provina de la el. Principiul este acelasi ca la satele care se cheama Stanesti sau Ionesti.

Daca intr-o asezare locuiau mai multe familii cu numele Stan sau Ionescu, intreaga asezare prelua denumirea. Situatia lui Mierlestii de Sus este similara. In nici un caz numele nu provine de la verbul 'a mierli>>, asa cum era de asteptat." Exemplul lui Pitiligeni se incadreaza in aceasta situatie, Pitiliga fiind la origine numele propriu al celor mai multe familii din zona respectiva. Si situatia satului Sageata este similara celor de mai sus, cu toate ca substantivul in cauza este unul comun.

Primarul Adina Badescu povesteste ca asezarea de sub tutela ei a fost intitulata dupa primul localnic, ciobanul Stan Sageata, care si-a intemeiat gospodaria pe malul sting al riului Buzau. Aceluiasi model de botezare a unei localitati i-a fost supus si Zmeul moldovean. Satul nu a dat nici un erou de legenda, ci doar l-a gazduit pe boierul Smeu, desproprietarit ca urmare a reformei agrare a lui Cuza. Din aceeasi categorie toponimica face parte si satul Modelu, din judetul Calarasi, a carui denumire este relativ noua, dupa cum afirma primarul de aici.

El spune ca localitatea a fost populata fortat, in perioada comunista. Au fost adusi prahoveni pentru care s-au construit peste o suta de case de acelasi tip. Astfel, denumirea ordonata de stat a venit in urma "modelului" identic de constructie a locuintelor. Profesorul Saramandu sustine ca umorul de nume se explica in toate aceste cazuri prin faptul ca oamenii asociaza titulatura localitatii cu sensul propriu al cuvintului, refacind astfel procesul invers de redare a numelui.

Toti il vor pe Balcescu

Mai bine de cincizeci de personalitati din istorie sint nasii de botez ai localitatilor din Romania. Nicolae Balcescu detine primul loc in topul preferintelor, dind numele a unsprezece localitati din diverse judete, cu toate ca el s-a nascut la Bucuresti, a murit la Palermo si majoritatea vietii a petrecut-o in afara tarii. Pe locul doi se afla domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la egalitate cu Mihai Viteazul. Alte 20 de sate si comune poarta numele lui Stefan cel Mare si al lui Horea.

Director in Ministerul Culturii, antropologul Liviu Chelcea explica: "Fiecare unitate teritoriala avea o prefectura, iar statul se implica in criteriile dupa care erau numite localitatile". Istoricul Steliu Lambru spune ca multe dintre zonele care erau intitulate hazliu au fost rebotezate si cel mai la indemina erau numele de personalitati. "Acest lucru se stabilea de la centru si s-a mers pe principiul daca-i ordin, cu placere. Iar faptul ca Balcescu sau Vladimirescu sint cel mai des intilniti are legatura cu modul in care au fost prezentati de istorie "

Venetia fara gondola

Daca italienii au o Venetie, noi avem doua, una de Sus, alta de Jos, cu mentiunea ca ale noastre-s mai la munte. In pofida celebritatii lor, cele doua asezari rurale din Tara Fagarasului sint necunoscute pina si brasovenilor. Venetia de Sus, atestata din secolul al XIV-lea, nu mai figureaza de mult pe nici o harta rutiera si este locuita de citiva batrini care povestesc ca numele vine de la riul Venecioara in albia caruia se gaseau pietre vinetii. Tot ei spun ca de fapt numele localitatii se pronunta cu accentul pe ultima silaba.