Umar la umar si taraba linga taraba, pe frontul martisoarelor de la Muzeul Taranului Roman lupta cam 180 de mesteri. Daca la gurile de metrou gasesti maimutoi luati la bax din "Europa" si plusuri cu crimpeie englezesti pe piept, aici dai de umor si traditie la un loc.

Traditia tine de Moldova

Martisoare comestibile, sculptate fin in martipan, iconite migalite pe sticla, ravase filosofice de rasucit mintea fetelor, incrustate in ceara rosie ("Cine nu cade nu se poate inalta") sau scoici aranjate cu penseta, in chip de fluturi. Riscul sa te trezesti ca martisorul tau e purtat de alte sute de fete e minim: toate sint unicat si lucrate de mina.

"La noi, de 1 martie primesc martisoare baietii si abia de 8 martie fetele", spune Vera Andronic, venita din zona Sucevei cu martisoare din fir de matase, la care trudeste cite o ora. "Asa e, in Moldova, dinsul e pe primul loc. Ai mai fatosi din birt primesc martisoare de 1 martie. La noi s-a inversat, pentru ca regatenii sint mai putin misogini", isi aminteste si bucuresteanul Marian Brincoveanu, care lucreaza martisoare din 1983, dar recunoaste ca sotia lui e capul actiunii, el fiind doar "muza ei".

E cert ca in Moldova, cind vine martie, cinta mai intii cocosul, pe 1, si apoi gaina, pe 8, daca o asculti si pe suceveanca Genoveva Sauciuc:

"Mi-aduc aminte cum faceam concurs la scoala, care face cel mai frumos martisor, sa-l dea la baieti. Si acum e la fel, abia pe 8 martie fetele isi aduna roadele de la baieti - ciocolata, flori".

Citeste si:

Sete aprinsa de cadouri

Esenta martisorului, asa cum o vede Marian Brincoveanu, l-ar face si pe Kant sa priveasca precum curca-n lemne: "Martisoarele au un profund caracter dragobetian, fac o taietura sincretica in evolutia iubirii. Martisorul este o prelungire a lui Dragobete, care inseamna beat de iubire".

"Poate lumea nu se mai tine asa de mult de traditie, dar un martisor tot ia, pe linga cadou", spune si Lidiana Frincu, pe care o mai cheama si Dunarea, dar nu se prezinta asa, ca nu o crede nimeni. La 75 de ani mai aduna inca scoici de la mare, le lacuieste, apoi le lipeste cu penseta, in chip de fluturi. Mai are un unicat din pinten de cocos si multe martisoare din fulgi de ratoi si cocos. "Ii iau numai din coada, aia-s cei mai luciosi, acolo e mindria cocosului", scapa Dunarea un mic secret.

"Ma asteptam ca lumea sa oboseasca si psihic, si financiar, dupa atitea evenimente gen Craciun, Valentin. Nu e asa, oamenii au venit", arata Radu Dinca spre marea de oameni care se inghesuie la martisoarele lui pictate pe sticla si invelite in fir gros de cinepa.

Martenita si primavara bulgareasca

Snurul din fire albe si rosii simbolizeaza zilele anului, iarna si vara. In Bulgaria, martisorul se numeste "martenita". Isi trage numele de la baba Marta, o batrina neputincioasa, dar inarmata cu un toiag de fier, care personifica soarele si primavara. Daca vreun bulgar nu respecta obiceiurile, baba se supara si aduce vremea rea sau spiritele rele.