Sintem sexy si plini de extreme

Ai vizitat prima data Romania in octombrie, anul trecut. Ce stiai despre tara noastra, inainte de a veni aici?

Stiam ca este traversata de fluviul Dunarea, care se varsa printr-o delta in mare. Ca Ceausescu (si sotia lui) a fost primul care s-a opus sovieticilor, ca a fost detronat de popor, ca romanii vorbesc o limba latina si ca aveti gimnaste foarte bune, ca Nadia Comaneci. Mai stiam ca Romania a fost cea mai saraca dintre tarile Europei de Est. Unii dintre prietenii mei au gazduit romani din Transilvania in vacanta de vara in Olanda. Mai am un prieten danez in Londra, care tocmai s-a imprietenit cu o romanca foarte frumoasa si inteligenta, ai carei parinti fac palinca foarte buna.

Extreme&ierarhii mioritice

Care a fost prima ta impresie, odata ajuns la Bucuresti?

Am fost preluat ca un colet de la aeroport de catre romani, parca sa nu ma piarda. Apropierea fizica imediata a fost surprinzatoare, intr-un fel in care in Europa de Nord nimeni nu ar fi facut-o cu o persoana pe care a intilnit-o pentru prima data. Stiu insa din experientele din Grecia ca aceasta apropiere fizica inseamna "bine ai venit, vreau sa ma asigur ca ti-e bine!". Pe urma m-a uimit viteza cu care soferul gasea drumul printre gaurile din asfalt. Orasul mi s-a parut o mixtura ciudata intre palate mari, megalomanice si blocuri, vile vechi si biserici frumoase. Orasul era foarte animat si foarte multe reclame mari promovau consumul. Din camera mea de hotel am vazut o vila in care locuiau trei familii de romi, iar personalul de la hotel mi-a spus ca proprietarul este in inchisoare, iar familiile au intrat in vila si locuiesc acolo, distrugind-o incetul cu incetul. Deci un oras plin de extreme.

Esti specialist in comunicare interculturala. Ce ti-a "transmis" Romania in acea vizita?

Fiind invitat de onoare, am o viziune partiala a modului de viata romanesc. Pentru mine a fost o experienta foarte placuta. Oamenii pe care i-am intilnit, tineri si cu educatie, au fost respectuosi si dinamici, dar fara a incerca sa se faca placuti cu orice pret. Nu m-au lasat nici o clipa singur. Si la hotel am fost tratat cu o bunatate sincera. Am cerut informatii de la niste politisti tineri, care nu vorbeau nici engleza, nici franceza si nu intelegeau romaneasca mea, asa ca s-au panicat instantaneu. Observatiile mele privitoare la societatea romaneasca au ajuns la concluzia unei culturi colectiviste, care respecta ierarhia, feminina si cu orientare pe termen scurt.

Nevoia de a vorbi limbi straine

Cum vezi integrarea apropiata a Romaniei in UE, din perspectiva comunicarii interculturale?

Va fi dificil. Romanii vor trebui sa invete sa gindeasca si sa actioneze singuri pentru ca tara sa participe in procesul european. Mi-e teama ca romanii asteapta "Bruxelle-sul" ca pe o alta mama care sa aiba grija de ei - si nu va fi deloc asa. S-ar putea sa fie dezamagiti. Pe de alta parte, UE ofera oportunitati noi. In Grecia si in Portugalia, integrarea a fost foarte benefica, mai ales in imbunatatirea infrastructurii. Se poate intimpla acelasi lucru si in Romania. Aderarea o sa ii ajute pe romani, pentru ca vor putea sa capitalizeze la inceput pe mina de lucru ieftina si mai tirziu pe abilitatile de a vorbi limbi straine si de a interactiona social. Cred ca Romania ar trebui sa investeasca mult in abilitatea de a vorbi limbi straine.

Munca pentru prieteni

La ce lucrezi in prezent?

Scriu o carte despre ce ii motiveaza pe oameni. Pentru ca diferentele culturale sint numai nivelul superficial de diferentiere intre oameni, in raport cu natura umana. Cu totii sintem motivati de aceleasi lucruri de baza, dar nu sintem dispusi sa recunoastem. Ne place sa credem ca muncim pentru idealuri sau pentru bani, iar in realitate o facem pentru ca vrem sa avem prieteni care sa ne admire si sa avem putere. Diferentele culturale nu spun decit modul in care, cind si cu cine impartasim aceste dorinte.

Conflict de laborator

Gert Jan Hofstede este profesor la Universitatea Wageningen din Olanda, unde si-a dat si doctoratul in "Planificarea Productiei". Conferentiar la universitati si companii din Europa pe subiectul comunicarii interculturale este autorul prestigioasei lucrari "Cultures and Organizations". A completat teoria cu activitati experentiale, inventind locuri si simulari despre conflict, negociere si colaborare. Economistul olandez este interesat de intelegerea diferentelor culturale in management, dar si de proiecte dezvoltate in IT, biologie si functionarea creierului uman.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe