Scriitorii romani au practicat meseriile la care ne-am astepta mai putin. Exista in literatura romana fizicieni ca Patapievici, medici ca Emil Brumaru sau politologi ca Stelian Tanase. Chiar daca se pling de dezavantaje, ei recunosc ca meseriile le-au adus cel putin un cistig.

Pentru ca meseria de scriitor ramine inca neprofitabila in Romania, multi prozatori si poeti profeseaza oficial in alte domenii. Ba chiar unii dintre ei, ca Stelian Tanase si Nora Iuga, au trecut de la o meserie la alta si cred ca au avut de cistigat din asta. Majoritatea scriitorilor consacrati scriu de ani buni pentru ziare si reviste. Despre cit bine sau cit rau le-a facut munca de profesor, jurnalist, medic sau cercetator, parerile lor sint impartite.

Fizicianul si "Ochii Beatricei"

La prima vedere, eseistica si cercetarea stiintifica stau in borcane diferite. Horia-Roman Patapievici ne arata insa ca un bun cercetator poate fi si un eseist de succes, care traieste ani buni din scris. Dupa ce a absolvit Facultatea de Fizica si a lucrat la Institutul Academiei, Patapievici a devenit profesor la Politehnica. In 1994, a renuntat la post pentru ca: "Am vrut mai multa independenta, ma plictiseam sa fiu profesor".

Timp de sase ani apoi, eseistul a trait din carti, articole si conferinte. In cazul lui, fizica si scrisul au functionat de minune impreuna. Si nu doar acestea doua, pentru ca se declara in egala masura pasionat si de filosofie, teologie, poezie, matematica si istorie. "Toate acestea ma ajuta enorm, ele formeaza cadrul prin care inteleg lumea altfel decit semenii mei", spune Patapievici.

Agopian a studiat chimia

Tot o stiinta exacta l-a atras si pe Stefan Agopian. El povesteste ca, dupa doi ani de chimie, a fost dat afara. Nu s-a certat cu chimia, ci a prins gust pentru alchimie. Totusi, Agopian nu crede ca anii de facultate l-au influentat cumva ca scriitor, la fel ca meseriile pe care le-a practicat. Dupa facultate, a lucrat ca functionar la Institutul de Proiectari. Traseul jurnalistic si l-a inceput ca tehnoredactor la "Romania literara", iar acum scrie la "Academia Catavencu". Pentru el, literatura are prea putin de a face cu stilul direct dintr-un articol de presa. Nora Iuga are insa alta parere. Ea declara ca jurnalismul a ajutat-o sa-si scrie mai bine poeziile.

"As fi fost o poeta desueta"

Dupa mai multe meserii, poeta Nora Iuga s-a oprit la jurnalism si e multumita de asta: "Poetul trebuie obligat sa scrie in limbajul colocvial si concentrat al jurnalistului. Cind am inceput sa lucrez in presa, m-am speriat ca o sa-mi distruga limbajul poetic, care atunci era metaforic si incilcit. Mi-ar fi facut un rau imens sa ramina asa. As fi fost ca o multime de alte poete desuete din Romania".

Ea a studiat, ca destui alti scriitori, la Litere si asta pentru ca toti cei din familia sa erau artisti: mama - balerina, tatal - muzician, unchiul - sculptor. Din cauza cursurilor de ideologie politica a intrerupt insa facultatea si a lucrat ca dactilografa la un birou de copiat acte in Bucuresti. A ajuns chiar si in Rosiorii de Vede ca telefonista pentru opt luni. Apoi s-a intors la facultate: "M-am aruncat in studiu ca un inecat care se agata de colacul de salvare". Pe linga munca de ziarist, crede ca si cea de la Editura Enciclopedica i-a fost de folos pentru ca: "Aici mi-am inmagazinat in creier informatie cit cuprinde".

"Scriam mai mult atunci"

Prozatorul Ioan Grosan recunoaste ca matematica, fizica si chimia nu l-au atras niciodata. Copilaria si-a petrecut-o mai mult printre carti, pentru ca mama sa era bibliotecara. Asa ca a facut liceul la sectia umanista si mai departe a studiat Literele: "Nu mai aveam alte optiuni. Nu puteam, de exemplu, sa merg la Medicina". Apoi a lucrat timp de zece ani ca profesor de romana in Bucuresti. Perioada aceasta o regreta pentru ca: "Aveam program fix si telejurnalul de seara care se unea erotic cu telejurnalul de noapte. Puteam scrie mai mult atunci".

Dupa revolutie, a intrat in presa: "Toata generatia ‘80 lucreaza acum in presa. Asta si pentru ca, inainte de ’90, colaboram la diferite publicatii, dar nu puteam fi angajati, pentru ca nu eram membri de partid".

12 ani de medicina la sat

Gasim chiar si medici printre scriitorii romani. Emil Brumaru, poetul devenit medic, povesteste: "Parintii, probabil, au socotit ca medicina e mai cu mot, mai banoasa. Eu m-am bagat in treaba asta fiindca mi se spusese ca e foarte greu sa intri la Medicina". Cind s-a imbolnavit de tuberculoza si a intrerupt facultatea, ambitia i s-a mai potolit: "Mai si scriind, mai si citind, mi s-a cam terminat pofta de a invinge".

Ca medic a lucrat doar la sat, timp de 12 ani, dupa care a ramas somer. Salvarea i-a venit de la revista "Convorbiri literare", unde a devenit chiar redactor-sef dupa ’89. Poetul recunoaste ca medicina il scotea din ritm, dar ca, datorita ei, are: "Un soi de ingaduinta, de rabdare, de atentie afectuoasa fata de tot ce e literatura tiparita".

De la Politehnica la sociologie

Nici tinerii scriitori nu ies toti cu patalama de la Facultatea de Litere. Dan Lungu a trecut la Facultatea de Filosofie, la sectia Sociologie si Stiinte Politice, unde acum este conferentiar. Pentru sociologie a abandonat Politehnica in 1990. De ce a renuntat la prima facultate, ii e greu sa-si explice acum: "Poate ca mi se parea ca, in noul context, sociologia e o stiinta care te face sa intelegi mai bine ce se intimpla".

Chiar daca "orice activitate care iti ia timp e cumva dusmanul scrisului", Dan Lungu crede ca meseria sa i-a adus destule avantaje - atit activitatea de teren, adevarata "mana cereasca" pentru un prozator, cit si studiul sociologic, care "iti ascute privirea". In plus, in vacante se poate inchide cu laptopul ca sa scrie, chiar daca din cauza asta se cearta cu sotia, cu copiii si cu parintii si nu-si mai permite vizite la prieteni.

Flamingo boy publica la Polirom

Proaspat licentiat in Studii Politice si Administrative, Silviu Gherman apare acum in reclame. Il putem vedea la televizor in ipostaza clientului multumit de produsele magazinelor Flamingo. Tinarul prozator, debutat anul trecut de Polirom cu volumul "Scurta si plictisitoarea viata a lui Kjus", nu stie de ce a ales Studiile Politice. Singura explicatie ar fi ca nu s-a putut decide intre teatru si arte plastice, asa ca a cotit spre cu totul altceva. Intre timp, a intrat si la teatru. Silviu spune ca prima facultate l-a invatat cum sa nu fie, pe cind teatrul "m-a facut sa ma destup". Anul acesta vrea sa publice din nou la Polirom, daca i se va accepta manuscrisul.

"Sint scriitor de profesie"

A studiat filosofia si istoria in facultate, iar acum preda Stiinte Politice. Totusi, Stelian Tanase spune ca: "Vocatia si profesia mea sint de scriitor. Restul - doar anexe". A avut multe astfel de "anexe" - a fost impresar de jazz si rock, profesor de liceu si chiar somer destula vreme. Asta din cauza necazurilor cu Securitatea. Cum isi depunea dosarul pentru vreun post, era respins automat. Totusi, a reusit sa lucreze in multe domenii si crede ca asta i-a priit: "Scriitorul, mai ales cel de proza, trebuie sa incerce meseriile din mediile despre care vrea sa scrie. Eu am formatie de cercetator, umblu sa cunosc oamenii ca sa am despre ce sa scriu".


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.