Una dintre chestiunile care nu a fost luata in calcul in discutia despre termoficare este cea a eliminarii circuitului de recirculare a apei calde menajere, prin montarea gigacalorimetrelor.

In acest fel, la etajele superioare apa calda e de fapt rece, oamenii fiind nevoiti sa o lase sa curga minute bune pana "ajunge" si agentul termic. Locatarii platesc astfel metri cubi de apa fara sa-i foloseasca si nimanui nu-i pasa. Este doar una dintre "problemele marunte" ale RADET si poarta numele unui instrument de masura...
Faptul ca romanii platesc mai mult decat consuma sau, mai rau, dau bani pentru servicii de proasta calitate a devenit deja banal. Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice (RADET) este unul dintre aceste exemple: merge in pierdere dintotdeauna, iar populatia e obligata sa dea mai multi bani decat trebuie pentru "agentul termic".

Daca problemele regiei nu si-au gasit rezolvarea pana acum, in schimb, din aceasta luna, vor fi eliminate (treptat) subventiile pentru plata caldurii. In consecinta, facturile vor creste cu pana la 15%.

Reteaua istorica

Sistemul de termoficare al municipiului Bucuresti asigura in prezent incalzirea si apa calda de consum pentru 594.822 de apartamente cu aproximativ 1.300.000 de persoane, 5.425 institutii, obiective sociale si agenti economici, plus peste o suta de hectare de sere. Vechimea utilajelor si instalatiilor utilizate de catre RADET este indiscutabil principalul motiv de ingrijorare pentru cei responsabili in domeniu. Numai ca un aspect foarte important tinde sa scape atentiei tuturor celor implicati in fenomen: faptul ca toate costurile se resimt, in final, in buzunarul fiecarui cetatean. Asa se face ca sute de mii de persoane platesc fara sa stie cu siguranta pentru ce ori fara sa aiba macar satisfactia unui camin incalzit.

S-a vorbit si se vorbeste in continuare mult despre reabilitarea sistemului de termoficare. Exista o sumedenie de planuri si proiecte, care mai de care mai.... subventionate sau bazate pe credite - pe care, in ultima instanta, tot populatia le va achita.
Pentru a-si duce la indeplinire planul de reabilitare a retelei, RADET a trecut la primul pas, respectiv automatizarea punctelor termice, program finantat de BERD si Primaria Municipiului Bucuresti. Astfel, in diverse programe ale caror specificatii tehnice nu se adreseaza in nici un caz celor neavizati, se prevede instalarea echipamentelor de automatizare si control, a pompelor si convertizoarelor de frecventa, precum si a vanelor de echilibrare pentru toti consumatorii finali conectati la punc-tele termice urbane.
Pe romaneste, se incearca, prin schimbarea instalatiilor si montarea de contoare, scoaterea la mezat a conceptului de "fochist".

Ce iei pe mere dai pe pere

Din nefericire, exista o serie de probleme care afecteaza nemijlocit buzunarul cetateanului, cum ar fi contorizarea consumului realizat in imobile. In prezent, aceasta se face prin diverse instrumente de masura, dar la loc de cinste se afla deja celebrele gigacalorimetre. Acestea "risca" sa inlocuiasca in top cunoscutele apometre (debitmetre), devenind din ce in ce mai cunoscute si, de multe ori, blamate. In ceea ce le priveste, exista doua proiecte distincte prin care se masoara cantitatea de agent termic furnizat. In primul dintre acestea, aparatele au fost montate la "capatul blocului", iar in cel de-al doilea plan, fiecare scara de imobil a primit un gigacalorimetru. Asta daca dispunea de subsol corespunzator...

Astfel, de la RADET am aflat ca avem actualmente aproximativ 2.000 de blocuri contorizate dupa normele primului proiect si circa 7.000 cu instrumente in scara. Totalul asociatiilor de locatari sau proprietari platitoare este de peste 11.900. In plus, exista circa 100 de imobile necontorizate din cauza lipsei conditiilor optime de montare a instalatiilor. La nivel national, doar 48% din imobilele racordate la sistemul centralizat de incalzire au la subsol aparate de masura pentru energia termica.
Desi diferenta dintre cele doua sisteme genereaza unele discrepante in ceea ce priveste costurile finale, problema este ca, prin montarea gigacalorimetrelor, s-a eliminat circuitul de recirculare a apei calde menajere.

Dai drumul la calda si curge... rece

Daca inainte de revolutie proiectele de modernizare contineau indicatii clare conform carora circuitul trebuia sa functioneze fara incetare pana la ultimele etaje ale blocurilor, acum acesta a fost desfiintat - conditie tehnica necesara pentru instalarea noilor aparate de masura si in general pentru automatizarea sistemului de termoficare.

Teoria spune ca avantajele unui gigacalorimetru sunt mari, mai ales ca, daca agentul termic nu ajunge la o anumita temperatura, aparatul nu inregistreaza consumul. In concluzie, la consumul de apa calda nu se inregistreaza si apa rece care ajunge initial pe conducte. Realitatea este alta pentru cei care locuiesc la etajele superioare ale blocurilor. Acolo se intampla ca apa calda sa ajunga si dupa zece minute de la deschiderea robinetului... timp in care curge numai apa rece. Care costa tot atat cat apa calda, pentru ca apometrul nu stie ce trece prin el, ci doar numara. Si toate acestea intrucat nu mai exista acel circuit de recirculare.

Cat costa?

Pierderile calculate pe fiecare scara de imobil se ridica, din punct de vedere cantitativ, la o medie de 20 metri cubi de apa. Avand in vedere ca in general asociatiile sunt organizate nu doar pe imobile, ci si pe scari, in urma unui calcul simplu, la pretul de 15.232 ROL/mc (incluzand TVA), avem un total valoric de pierderi suportate de catre cetatenii Capitalei de peste 340 miliarde lei (vechi) lunar. In euro, aceasta suma inseamna aproape 10 milioane. Asta in conditiile in care nu adaugam si cantitatea de apa de canalizare preluata de reteaua locala, care sporeste orice factura cu pana la 50%. Desi calculul prezentat poate fi considerat aproximativ, suma este in mod evident mai mare. Si ea se pierde in miile de miliarde ce constituie cifra de afaceri a RADET.

Situatia din Bucuresti se regaseste si in marile orase ale tarii unde programul de contorizare a fost implementat cu succes. La Timisoara, de exemplu, existau pareri potrivit carora regia locala ar practica o serie de reduceri la facturi tocmai pentru a recunoaste eroarea sistemului si a veni in sprijinul celor care locuiesc la etajele superioare si asteapta minute in sir sa "treaca" apa rece. Aceste informatii au fost insa infirmate, pretextul invocat fiind legislatia in vigoare. La fel este si in Constanta, unde instalarea echipamentelor de automatizare si control in toate punctele termice s-a realizat in mare parte, ramanand doar problema contorizarii la case, rezolvata in procent de peste 50% si a carei incheiere este preconizata pentru luna octombrie a acestui an. La Iasi, programul local de dezvoltare durabila a municipiului a inclus, de asemenea, problema contorizarii consumului de apa calda menajera. Si tot asa... Iar oamenii platesc pentru ca nu au incotro.


Despre autor:

Saptamana Finaciara

Sursa: Saptamana Finaciara


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.