Campania de demascare a nepotismului din universitatile romanesti, pe care "Cotidianul" a inceput-o inca de anul trecut, a creat o adevarata dezbatere in mediul academic romanesc. Pentru a demonstra necesitatea unui cod universitar ce ar putea decima clanurile universitare din Romania, am trecut in revista modelele adoptate de primele 10 universitati de top din intreaga lume.

In cele 10 universitati cotate ca fiind cele mai bune in lume au fost adoptate reguli stricte impotriva nepotismului si a conflictului de interese in ceea ce ii priveste pe angajatii acestor institutii, fie ei profesori sau personal tehnic. Scopul a fost evitarea unor situatii ce pot dauna prestigiului universitar, iar aceste regulamente s-au transformat, dupa caz, chiar in carti de curs.

Nepotismul, interzis la Harvard

Universitatea Harvard, din Statele Unite ale Americii, este considerata ca fiind prima in clasamentul mondial al institutiilor academice. Politica ei referitoare la nepotism este formulata succint si clar in regulamentul de ordine interioara. "Angajatii universitatii nu trebuie sa initieze sau sa participe in mod direct sau indirect in luarea unor decizii care pot aduce beneficii membrilor familiei lor", spune Carta universitatii din SUA.

Mai mult, ea reglementeaza si modul in care se face angajarea personalului didactic: "O persoana poate fi angajata intr-o pozitie in care va fi subordonata autoritatii unui membru al familiei sale". Asadar, exemplele mioritice in care fiul este angajat la catedra unde preda tatal sau, superior pe linie ierarhica, sint de neconceput pentru sistemul de la Harvard. Si la o alta universitate de prestigiu din State, Princeton University, nepotismul nu e privit cu ochi buni.

"Pentru a evita conflictele de interese, politica universitatii este ca nici un angajat sa nu poata initia sau participa, direct ori indirect, in luarea unor decizii ce implica un beneficiu pentru rudele de singe sau prin casatorie (de exemplu: angajare sau numire pe post, promovarea ori stabilirea salariului si a fondurilor pentru cercetare)", se stipuleaza in regulamentul universitatii.

Americanii evita si conflictele aparente

Aflata pe locul trei, Universitatea Stanford, tot din SUA, merge cu un pas mai departe in a combate efectele nepotismului, alcatuind si ea un regulament special pentru cazurile in care angajatii sai si copiii, nepotii ori sotiile acestora ar putea genera un conflict de interese. "Este foarte importanta evitarea conflictelor de interese, chiar daca ele sint doar aparente", spune politica de la Stanford.

De altfel, Janet Halley, profesor la Facultatea de Drept a universitatii, explica, intr-un interviu pentru revista institutiei, ca doar armata ar trebui sa detina reguli antinepotism mai puternice decit cele dintr-o facultate. "Favoritismul este distructiv", spune ea. Tot o lege antinepotism l-a impiedicat pe unul dintre cistigatorii Premiului Nobel pentru fizica, Arthur Schawlow, sa fie angajat la o alta universitate americana, Universitatea Columbia, din cauza cumnatului sau ce avea deja un post acolo. In acest mod, Schawlow, care a ajuns apoi celebru pentru contributia sa la descoperirea laserului, a trebuit sa caute un post la Stanford.

Favoritismul, combatut prin contract

In primele zece universitati din lume se afla doar doua din Europa. Cambridge, pe locul doi, si Oxford, pe locul zece. Deoarece legislatia privind egalitatea sanselor la angajare este una foarte stricta in Marea Britanie, cele doua scoli-etalon au recurs la o modalitate camuflata pentru a combate nepotismul. In toate documentele publice nu exista prevederi restrictive cu privire la membrii aceleiasi familii, insa in contractele individuale sint anumite clauze ce permit universitatilor ca, in cazul constatarii unor fapte de favoritism, sa intervina.

Relatiile de rudenie dauneaza prestigiului

Citeste si:

Interventia conducerii universitatii, in momentul in care nepotismul este scos la iveala, variaza de la caz la caz. Astfel, se poate merge de la atentionarea decanului si a rectorului, care urmeaza sa dispuna masuri administrative pentru "spargerea" clanului, pina la decizia de desfacere a contractului de munca. Cele mai multe universitati din primele zece din lume pun un accent deosebit pe faptul ca nepotismul favorizeaza aparitia unor relatii speciale ce pot dauna renumelui institutiei, chiar daca ele nu se materializeaza.

Etalon impotriva rudelor

Una dintre universitatile cu cele mai drastice masuri impotriva facultatilor de cumetrie este Universitatea Columbia. "Rudele nu pot fi angajate in acelasi domeniu si nu pot lucra sub supravegherea unui membru al familiei", se arata in regulamentul de angajare. Prin rude, Universitatea Columbia intelege "sot, sotie, parinte, bunic, copil, socri, frate, sora sau orice membru apropiat al familiei".

Dar nepotismul, in cele mai performante universitati din lume, nu este vinat doar la nivel de cadre universitare. La Universitatea din Chicago, locul noua in clasamentul performantei, precum si la California Institute for Technology regulile impotriva favoritismelor de familie se aplica oricarui angajat, de la electrician la profesor. Regulamentul intern contine urmatoarea prevedere: "Cadrele didactice si ceilalti angajati nu trebuie sa ajunga in pozitia din care sa supravegheze direct, sa stabileasca salarii ori sa influenteze angajarea unor membri ai familiei lor".

Metoda stalinista de promovare

Intr-unul dintre manualele ce se studiaza la Universitatea Berkeley, locul patru in clasamentul mondial, se gaseste chiar o definitie a consecintelor pe care nepotismul le poate produce. "Politicile antinepotism protejeaza institutia de incompetenta si sint necesare pentru a evita riscul ca angajatii sa puna loialitatea familiala mai presus decit loialitatea fata de institutie.

Nepotismul poate eroda moralul angajatilor prin instituirea sentimentului ca membrii aceleiasi familii sint obiectul favoritismului", se arata in manualul de "Discriminare in domeniul angajarii". Un alt exemplu despre cum e privit nepotismul il constituie Massachusetts Institute for Technology, aflat pe pozitia a cincea in topul performantei academice.

In lucrarile disponibile pe site-ul universitatii se poate observa cum nepotismul este asimilat fie cu o practica specifica Imperiului Otoman in secolul al XIX-lea, fie cu o metoda stalinista de promovare. Cu toate acestea, doi membri ai aceleiasi familii pot fi angajati ai aceluiasi departament, insa numai dupa ce au obtinut avizul prealabil al conducerii universitatii. In acelasi timp, activitatea lor didactica va fi supravegheata de un responsabil numit de universitate pentru a verifica conflictele de interese.

"Fiul meu isi face doctoratul cu mine. Nu vad cu cine ar fi putut sa il faca si cine altcineva sa il invete mai bine decit tatal sau." — Dan Sabau, profesor de chirurgie la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

"Eu o sa ramin episcop, iar el (fiul meu - n.r.) o sa fie profesor. Nu cred ca exista vreo problema daca imi las un inlocuitor." — Laurentiu Streza, mitropolit al Ardealului si profesor la Facultatea de Teologie din Sibiu

"In Universitatea Politehnica exista o traditie, ca fiul sa ramina in facultate dupa ce isi termina studiile. Ca tata i-am deschis usile, dar nu i-am bagat in traista." — Ioan Chiuta, profesor la Universitatea Politehnica din Bucuresti