Comercializarea pe Internet a lucrarilor de licenta sau a diferitelor referate care li se cer studentilor nu mai este un secret pentru nimeni. Acest tip de comert este la moda in randul tinerilor. Acesta este unul din aspectele abordate, in mod explicit, de codurile etice universitare, fiind definit drept "plagiat". Codurile etice instituie sanctiuni dure menite sa descurajeze pe cei care se gandesc sa isi procure, in acest fel, un referat sau o lucrare de licenta "servita".

Universitatea "Valahia" din Targoviste, de exemplu, este prima care a publicat pe Internet un proiect de cod etic, in care defineste plagiatul, facand diferentiere intre plagiatul minor si cazurile semnificative de furt intelectual. Studentul ar putea primi o atentionare si un sfat pentru viitor, insa cazul va fi notat in dosarul personal pentru prevenirea repetarii. Cazurile semnificative de plagiat sunt, fie repetarea unui plagiat minor, fie forme extinse de plagiat, mai ales atunci cand o lucrare este copiata total.

Sanctiunea va merge, la Universitatea "Valahia", de la scaderea notei pana la exmatriculare, cu sau fara drept de reinscriere in acelasi an. Plagierea lucrarilor de diploma sau a disertatiilor de master se sanctioneaza cu anularea examenului. In cazul in care plagiatul este total, persoana respectiva nu are drept de reinscriere la examen. Cazurile de plagiat vor fi trecute intr-un dosar personal al studentului, dar nu vor fi mentionate in actele de studii.

Materialul asupra caruia se comite plagiat poate fi o carte sau o parte a unei carti, un articol, o pagina de pe Internet, un curs, o alta lucrare (in cazul referatelor, de exemplu, poate fi lucrarea unui coleg)", se arata in Codul Universitatii "Valahia". De asemenea, "in cazul in care materialul prezentat drept contributie proprie, sau un fragment din acesta sunt identificate in reteaua de Internet, acest lucru este suficient pentru a fundamenta o acuzatie de plagiat", se arata in proiectul de cod etic al Universitatii "Valahia".

Daca plagiatul este comis de un cadru didactic sau doctorand, acesta va primi avertisment pentru plagiat minor si, in cazul plagiatului major, pedepsele pot merge pana la retragerea dreptului de practica sau exmatricularea de la doctorat fara drept de rein-scriere. Reglementari similare au introdus si alte universitati.

Citeste si:

Exemplele in care rudele unor universitari lucreaza in aceeasi facultate sau catedra sunt frecvente in universitatile romanesti. Totusi, conducerile universitare nu considera oportuna introducerea unei reguli care sa interzica relatiile de rudenie, desi astfel de prevederi exista in multe universitati din Occident. "Daca un cadru didactic se casatoreste cu o studenta ar trebui ca unul din ei sa zboare din facultate? Sau daca un copil are parintele profesor sa nu poata fi angajat? Pai, daca ar fi asa, ar insemna ca noi, profesorii, am fi blestemati sa dam numai ratati si numai femeile de serviciu sa dea copii destepti", a spus prof. dr. Dumitru Oprea, rectorul Universitatii "A.I.Cuza" Iasi.

El ne-a declarat ca, in codul etic al universitatii exista regula ca in comisiile de concursuri nu au voie sa existe rude ale candidatilor, pana la gradul 4. "De exemplu, la noi, la Facultatea de Fizica, au fost angajati 14 fii de profesori in anii trecuti. Numai doi dintre ei mai sunt acum in facultate, pentru ca restul au facut cariera in universitati mari ale lumii, ceea ce demonstreaza ca nu erau aici pentru ca parintii ii ajutau. Este adevarat ca sunt si cazuri de favoritism pe criterii de rudenie, dar acestea sunt rare si trebuie abordate punctual", spune Dumitru Oprea. Rectorul Universitatii Bucuresti, prof.dr. Ioan Panzaru, este de aceeasi parere.

"Nu pot sa nu ma folosesc de calitatea unui om, numai pentru ca se intampla ca acesta sa fie ruda unui alt angajat al universitatii. Sigur, este neplacut cand auzi ca sotul, sotia si fiul lucreaza in aceeasi catedra si se creeaza o sensibilitate a opiniei publice la asemenea situatii, sunt lucruri scandaloase si neplacute, dar nu sunt probleme serioase", ne-a declarat rectorul UB.