Persoanele publice, in special cele care reprezinta institutii oficiale, nu stiu sa comunice, sa formuleze un mesaj coerent, clar si interesant. In plus, teama acestora de a nu fi pusi "n situatii jenante, ii face sa ascunda unele informatii, sa le trunchieze sau sa comunice mesaje false. Jurnalistii cred ca politicienii sunt personalitatile care interactioneaza cel mai defectuos cu presa, parere impartasita de 46% dintre redactorii de stiri. In "topul negativ" figureaza si reprezentantii administratiei sau structurilor de stat, lipsiti de popularitate, in special in presa scrisa.

"Acestia dau raspunsuri evazive, informatii vechi, incomplete sau irelevante. Se tem de " sefi" si le cer permisiunea "nainte de a da orice declaratie. Uneori refuza sa vorbeasca despre subiecte tabu", arata studiul Media Interview. Persoanele contactate pentru a furniza informatii de interes public sunt reticente in relatia cu reprezentantii presei, cred 30% dintre jurnalisi, sau pur si simplu refuza sa comunice, afirma 14% dintre respondenti. In viziunea jurnalistilor, printre cele mai de "ncredere personalitati se numara presedintele Traian Basescu si Mona Musca.

O alta problema cu care se confrunta jurnalistul este faptul ca multe dintre sursele de presa nu sunt credibile. 37% dintre moderatorii din televiziuni sustin ca "se gasesc foarte greu surse credibile pentru un anumit subiect". Pe de alta parte, un sfert dintre redactorii de stiri spun ca persoanele publice evita sa raspunda direct la intrebarile lor, si se incapataneaza sa transmita mesajele cu care "vin de acasa", profitand de "oportunitatea de a-si face singuri reclama".

Citeste si:

Purtatorii de cuvant si oamenii de PR din institutiile de stat nu au reusit inca sa renunte la "limbajul de lemn". Jurnalistii acuza lipsa acestora de profesionalism si sustin ca cei mai multi dintre PR-istii de la stat "nu stap?nesc subiectul", "fac greseli de exprimare", si nu au capacitatea de a sintetiza informatia. In contrast cu acestia, oamenii de comunicare din mediul privat sunt mai "organizati "n vorba si g?ndire" si ofera informatii mai complete si corecte.

91% dintre jurnalistii romani cred ca in presa autohtona exista o doza mare de subiectivism, iar 90% dintre ei considera ca opinia publica percepe faptul ca materialele de presa sunt scrise in mod subiectiv sau chiar platit. Subiectivitatea este pusa "n cea mai mare parte pe seama factorului uman. Pe de alta parte, oamenii de presa cred ca abordarea personalizata face diferenta intre materialele jurnalistice aparute in diverse publicatii, polarizand astfel preferintele cititorilor.