Adevarurile Revolutiei sunt ascunse in fisetele institutiilor care au participat la reprimarea demonstrantilor in perioada 16-22 decembrie 1989. Atunci, Securitatea, Militia, Armata, liderii Partidului Comunist au ucis pentru a apara sistemul dictatorial. Dupa data de 22 decembrie, tot ei au tras intr-un inamic inventat - teroristii - pentru a dirija atentia publica spre un dusman invizibil. Asa, opinia publica a uitat de lozincile "Jos comunismnul" "Moarte Securistilor". Asa s-au salvat cei care au tras in oameni pana in 22 decembrie. Ucigand alti oameni, cu mult mai multi. Peste noapte, ucigasii au devenit democrati. Generalul magistrat Dan Voinea este singurul om din Justitie care a cautat cu perseverenta adevarul. Intre 1990-1996 nu a avut libertate de miscare din cauza unui articol din legea de organizare judecatoreasca: subordonarea ierarhica a procurorului.

In 1997 a devenit sef al Parchetelor Militare , iar pana in 2000 a trimis in judecata zeci de autori ai crimelor din decembrie 1989. Spre exemplu, dosarul "Generalii Stanculescu sI Chitac - Timisoara", unde cei doi au primit condamnari de cate 15 ani de inchisoare si degradare militara. De asemenea, generalul Voinea a trimis in judecata loturi intregi in dosarele de la Cluj, Sibiu, Resita, Targoviste, Ploiesti, Buzau. Cand era pe cale sa termine dosarul Bucuresti, a intervenit schimbatrea puterii politice si automat sI a lui Dan Voinea. Din 2001 sI pana in martie anul acesta dosarele Revolutiei au zacut prin fisetele sefilor Parchetului General. In aceeasi perioada a "restauratiei", la ordin politic, instantele de judecata au anulat condamnarile, prin promovari de recursuri in anulare sau pur sI simplu au retrimis dosarele la Parchet pentru "completarea cercetarii". Obisnuita scuza folosita pentru ingroparea dosarelor. Ce nu a reusit Justitia a facut presedintele Ion Iliescu, care i-a gratia pe condamnatii definitiv. Acum, nimeni nu este pedepsit pentru crimele din decembrie 1989. Generalul Dan Voinea ne-a dezvaluit o parte din misterele anchetelor, ale proceselor, ale ingroparii adevarului.

Domnule general Dan Voinea, de ce nu se cunoaste adevarul despre decembrie 1989, nici dupa 15 ani de anchete?

Adevarul se stie, dar nu il cunoaste toata lumea. Anumite institutii ale statului trebuie sa isI asume raspunderea pentru mortii si ranitii din decembrie 1989. Pentru perioada de pana la 21 decembrie inclusiv, se stie ca represiunea a fost organizata si executata de catre Securitate, Militie si Armata, supervizata de Partidul Communist, la ordinul cuplului Nicolae sI Elena Ceausescu. Raspunsul concret este: in Romania, comunistii cu functii, ca sa ramana la putere, au ucis prin aparatele de represiune. Scopul: pastrarea puterii .

Dar unde sunt teroristii?

Teroristii nu au existat. A fost o diversiune pentru a transforma sentimental colectiv anticomunist, nascut la Timisoara pe 16 decembrie 1989, intr-un sentiment antiterorist. Dupa 22 decembrie . nimeni nu mai alerga dupa securisti . Se striga "ARMATA e cu noi", "MILITIA e cu noi","SECURITATEA e cu noi!". Asa ca toti alergau dupa teroristii invizibili, uitand de securistii si comunistii, numiti pana atunci "ucigasii de copii".

Au uitat de idealurile zilei de 21 decembrie?

Idealurile de libertate, de demnitate umana ar fi fost garantate de un stat de drept, ori tocmai asta nu le convenea reprezentatilor institutiilor represive, pentru ca nu numai ca ar fi pierdut puterea, dar ar fi primit si pedepse pentru crimele comise. Si atunci trebuia deturnat acel spirit. Asa au fost inventati teroristii, iar lupta impotriva dicaturii comuniste s-a transformat in lupta impotriva teroristilor. Aparatul represiv ceausist a ramas activ si dupa 22 decembrie '89 si victimele care au existat dupa aceasta zi apartin tot acestui aparat represiv care, asa cum v-am mai spus, a actionat cu scopul de ramane la putere si, mai ales, de a nu fi pedepsit pentru crimele comise.

Exista totusi doua dosare mari ale Revolutiei, dosarele Timisoara si Cluj. Nu mai este nimeni la inchisoare acum. Este drept?

Eu tin cont de dosare, de prevederile legii. Nu am voie sa comentez hotararile Justitiei . Singurele persoane care pot raspunde la aceasta intrebare sunt victimele . Ele pot aprecia cat de dreapta a fost Justitia in acesti 15 ani. Pot doar sa va spun ca nemultumirea victimelor a fost concretizata prin numeroase plangeri, inaintate in special prin Asociatia "21 decembrie", prin presedintele Teodor Maries. In baza acestor plingeri s-au reluat cercetarile.

Exista pe rolul Parlamentului o propunere legislativa care, daca s-ar vota asa cum este redactata, ati fi obligat sa predati toate dosarele, sa le imprastiati pe la sectiile de Politie, unde au zacut ani in sir fara a se intocmi vreun act procedural. Cum comentati?

Sunt astfel de propuneri, dar noi suntem obligati sa finalizam anchetele din respect pentru martirii din decembrie 1989. Daca le-am preda la sectiile de politie sau la parchetele teritoriale, ar trece mult timp pana anchetatorii ar citi zecile de mii de documente de la dosare, s-ar pirde timp cu refacerea audierilor, reconstituirilor. Toate actele procedurale trebuie luate de la capat.

De ce anchetele nu au fost terminate in 15 ani?

Citeste si:

Pe de parte, nu a functionat statul de drept . In aceste dosare poate ca s-a simtit cel mai mult influenta factorului politic, care a avut drept scop ascunderea autorilor crimelor din decembrie 1989

Prin ce mijloace?

Prin nelucrare, prin solutionare dosarelor in baza prescriptiei sau a amnistiei. In ianuarie 1990, Ion Iliescu a dat decret un decret amnistie nr. 3, prin care a iertat toate faptele de purtare abuziva, lipsiri ilegale de libertate. S-a invocat invocat acest decret pentru a nu instrumenta dosarele Revolutiei.

Ce va trebuie pentru a finaliza aceste anchete cat mai repede?

Echipe complexe de criminalisti, logistica. Mai este necesara cooperarea SRI, SIE, Armata, Politie, care trebuie sa ne puna la dispozitie toate documentele din arhivele lor. E obligatia tuturor institutiilor sa spuna ce s-a intamplat in decembrie 1989. Cauza este a intregii societati, a tuturor institutiilor implicate.

Ati fost procurorul de sedinta la procesul sotilor Ceausescu, in decembrie 1989. De ce ati cerut condamnarea lor la moarte?

Se impunea judecarea lor . Am cerut condamnarea la moarte pentru ca asa cerea legea atunci, pentru crimele savarsite in decembrie 1989. Dar nimeni nu ne-a spus ca ii vor executa imediat. A fost o judecata expeditiva si ratata din punct de vedere procedural. Un dictator ca Ceausescu merita pedeapsa maxima din codul penal. Ulterior, s-a dorit sa se puna in sarcina lui Ceausescu toate crimele comunismului, numai ca exponentii sistemului represiv din anturajul sau erau la fel de vinovati.

Acum exista piedici, presiuni in ancheta, avand in vedere ca ati pus sub invinuire importanti generali si politicieni, intre care si pe fostul presedinte Ion Iliescu?

Acum nu am piedici, nici presiuni. Ne bucuram de sprijin total din partea ministrului. Greutatile sunt de natura tehnica: nu avem logistica, oameni suficienti, nu avem mijloace criminalistice. Noi discutam permanent cu procurorul general pentru gasirea unor solutii tehnice. Sper ca va gasi solutii cat mai repede. Singurele amenintari au venit din partea lui Dan Iosif (fost consilier al lui Ion Iliescu, acum deputat PSD-n.red.)

Cate persoane ati audiat pana acum?

Mii de persoane. Victime, martori, invinuitI, inculpati. Aceste dosare au fost inchise de fosta conducere a Justitiei fara a se administra probele. De aceea noi a trebuit sa refacem toate actele procedurale. Asta inseamna, intre altele, audierea a mii de persoane, victime, martori, autori. Inseamna expertize balistice. Inseamna reconstituiri la fata locului, examinari medico-legale, exhumari, pentru ca nici in decembrie 1989 si nici in ianuarie 1990 nu s-au facut autopsii si acum le facem noi. Asta inseamna o alta mare piedica in rezolvarea cu celeritate a cauzei. Apoi, exista tergiversarile celor pusi sub invinuire: ba nu au aparare, ba sunt bolnavi, ba sunt plecati. Cu rabdare, trebuie sa ne facem datoria. Datoram acest lucru in special martirilor din decembrie 1989.