Majoritatea statelor de pe vechiul continent, inclusiv Rusia, Ucraina sau Bulgaria, detin institute polare finantate de stat si aflate sub patronajul Academiei si al Ministerului de Externe. In contrast cu Institutul Roman de Cercetari Polare, privat, independent de guvern sau de Academie si avind 10 cercetatori drept personal.

Conform specialistilor prezenti la comunicarea "Cercetarea europeana in regiunile polare" de la CER 2005, Romania are o baza in Antarctica. De fapt, nu o are, statul nefiind implicat in administrarea ei. Aceasta este sarcina Fundatiei Antarctice Romane, aflata in subordinea Institutului Roman de Cercetari Polare. Ambele organisme au acelasi lider: inginerul chimist si exploratorul polar Teodor Negoita. El este, de altfel, si primul roman care a atins Polul Nord pe schiuri la data de 21 aprilie 1995.

Ghinionul lui 13

La sfirsitul lunii, directorul Institutului Roman de Cercetari Polare are programata a treisprezecea plecare spre Antarctica. Acolo va petrece doua luni si jumatate la statia Law - Racovita, care a fost cedata Fundatiei Antarctice Romane de catre Australia printr-un memorandum. Plasata in dealurile Larsemann din estul Antarcticii, baza se afla la doi kilometri distanta de una chineza, permitindu-le cercetatorilor un schimb constant de expertiza. La ora actuala, din lipsa de fonduri, statia va functiona doar pe timpul verii australe. Negoita estimeaza ca, in cazul in care ea ar fi preluata de stat, "intretinerea" nu ar costa mai mult de 10% din bugetul unei ambasade.

Cu toate ca pina acum a participat sau a organizat expeditii in echipe exclusiv masculine, de data aceasta Negoita doreste sa aiba doua femei specializate in domeniile biologiei si biochimiei drept partenere in cercetarea antarctica. Una este inca studenta, cealalta lucreaza la un institut al Academiei, al carei consiliu stiintific nu ii incuviinteaza participarea la expeditie. Or, dupa ce a negociat indelung si a obtinut trei locuri pe vasul chinez care ii duce din Australia in Antarctica, Negoita se gaseste acum in situatia jenanta de a lua cu el o singura cercetatoare.

Citeste si:

Interes polar

Membrii Academiei au invocat numarul mic, de doi sau trei cercetatori, drept motiv pentru a nu constitui un institut de cercetari polare. Negoita crede ca membrii institutiei sint dezinformati, in tara existind peste 20 de cercetatori care se ocupa de Antarctica, dintre care 10 se afla pe statul de plata al actualului Institut. E adevarat ca, la un moment dat, acesti cercetatori au petrecut, alaturi de director, un an in somaj.

Cu toate acestea, din 1997, Romania a avut prin Teodor Negoita o prezenta stabila la Tratatul Antarctic, la care statul a aderat in 1971. La sedinta de experti din aprilie 2000 de la Londra sau la cea de la Madrid, el a avut discursul de deschidere. Dupa intilnirea din iunie 2005 de la Stockholm, la care romanii au fost prezenti cu trei lucrari, reprezentantul Marii Britanii a insistat ca, prin intermediul Ministerului de Externe, Romania sa se pregateasca pentru a detine statut consultativ in cadrul tratatului.

Expeditia secolului al XIX-lea

Primul roman care a ajuns in Antarctica a fost omul de stiinta Emil Racovita. Cooptat in calitate de biolog la expeditia belgiana, de altfel imbarcata pe nava Belgica, el a petrecut doi ani (1897-1899) facind cercetare oceanografica pe continentul inghetat. A revenit cu o colectie de peste 1.600 de specimene zoologice si botanice, dar si cu o lucrare consistenta despre cetacee. Expeditia s-a remarcat si prin descoperirile privind biologia planctonului, motiv pentru care, la ora actuala, este considerata de specialistii europeni drept prima pur stiintifica in Antarctica.