Sulfina Barbu, ministrul Mediului, Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii, Silvian Ionescu, comisar-sef al Garzii de Mediu, sunt doar cativa dintre demnitarii care au venit cu sacosa de PET-uri de acasa sau cu tomurile de hartii de la birou ca sa le depuna, in mod simbolic, in apropierea Centrului de Colectare a Deseurilor din Piata Sf. Gheorghe.

Momentul regizat de organizatori, Centrul Regional de Protectie a Mediului (REC) Romania si Asociatia "Salvati Dunarea si Delta - AC" a marcat incheierea primei etape a unui proiect - pilot, finantat de Ecorom Ambalaje de colectare selectiva a deseurilor menajere, derulat in cinci orase - Piatra Neamt, Timisoara, Sighetu Marmatiei Jimbolia, Baile Tusnad si Braila. "Plecam de la o deficienta serioasa in managementul deseurilor: in momentul de fata, doar 6% din deseurile urbane sunt colectate selectiv, si asta numai la nivelul municipiilor mari", spune Lucian Ionescu, director REC Romania.

Educatie ecologica prin amenzi

Zarva starnita de indivizii la patru ace care pareau sa fi schimbat diplomatul cu cifru pe traditionalele pungi umplute cu PET-uri, a starnit o vie curiozitate in cartier.

Stirea ca la Sfantu Gheorghe se dau sepci si tricouri ecologice moca a mobilizat rapid trupe intregi de puradei si efective de pensionari dornici sa se confeseze jurnalistilor. "Sunt Coruian Corneliu, locuiesc aici pe Coltei", se prezinta unul dintre ei. Omul ia atitudine: "Este un lucru foarte urat, problema gunoaielor. Pentru ca nu se strang la timp. Vad ca se strang aici niste chestii, care nu stiu daca le va lua cineva pana la urma". Batranul explica, rar si apasat, cum stau lucrurile cu reciclarea. "Inseamna sa se stranga undeva sa se foloseasca pentru a crea o anumita energie", spune el. Si-a vizitat fiul in Ungaria si a vazut acolo pubele de gunoi pe care scria "hartie", "plastic" sau "textile". Nu crede ca romanii vor ajunge sa respecte asemenea indicatii prea repede. "Acolo, oamenii sunt mai civilizati", isi incheie Coruian discursul.

Citeste si:

Gheorghe Flutur crede ca numai sanctiuni foarte dure i-ar putea face pe romani sa fie mai atenti unde arunca gunoaiele. "Trebuie sa-i facem sa participe financiar la colectarea deseului menajer, ca sa-i usture la buzunar. Si multa educatie", este de parere Flutur. Ministrul Agriculturii a comis, insa, niste balbe, cand a fost solicitat de reprezentantii presei sa-si prezinte tricoul cu simbolul universal al reciclarii. "Sigur, este un tricou verde si eu iubesc verdele, care simbolizeaza padurea", divagheaza sentimental demnitarul, "iar semnul asta este... este pentru protectia mediului", si-a incheiat Flutur fraza dintr-o suflare.

Companiile, voluntari in protectia mediului

In acest context, REC - Romania si "Salvati Delta AC" au lansat oficial proiectul Initiativa pentru Responsabilitate Sociala a Corporatiilor "Natura Romaniei". "Promovam un concept important pentru Romania: responsabilitatea sociala corporatista (RSC). Nu exista management modern fara politici de mediu", spune Lucian Ionescu. "Acesta este un proiect de mentalitate, in care avem nevoie de o uniune federativa a tuturor organizatiilor non-guvernamentale, de o federatie stelara a ONG-urilor", supraliciteaza Liviu Mihaiu, presedintele Asociatiei Salvati Dunarea si Delta - AC.

Ce inseamna RSC? Este vorba despre companiile care aleg sa trateze problemele de mediu si pe cele sociale ca parte integranta a operatiunilor de afaceri. Beneficiile acestei practici ar fi consolidarea echipei in mediul organizatiei, dar si a imaginii sale pe piata, in ochii consumatorului caruia i se adreseza. Compania care vrea sa se inscrie in cadrul Initiativei Natura Romaniei trebuie sa finanteze proiecte de mediu ale ONG-urilor, in valoare de 10 pana la 20 de mii euro si sa plateasca o contributie anuala de 5.000 euro. Totodata, ONG-urile care au formulat astfel de proiecte se pot adresa Initiativei pentru a obtine finantare.