Legea de despagubire a Regelui Mihai a fost atacata la Curte de un grup de senatori PRM, in frunte cu Corneliu Vadim Tudor. Odata sesizata, Curtea Constitutionala a solicitat, potrivit procedurii, puncte de vedere de la guvern si de la presedintii celor doua Camere ale Parlamentului. In mod curios, doar guvernul si-a exprimat punctul de vedere, sustinind constitutionalitatea legii, cita vreme Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu nu au raspuns, desi legea a fost initiata pe timpul guvernarii PSD.

Din lectura motivatiei Curtii Constitutionale rezulta ca tocmai aici a fost problema: ca s-a ales elaborarea unei legi pentru a se face dreptate fostului suveran, desi problema putea fi reglementata prin hotariri de guvern. Curtea chiar sugereaza care ar fi fost procedura fireasca, o data ce Regele a depus notificari de restituire a proprietatilor sale in baza legii nr. 10/2001. Astfel, mai intii, guvernul ar fi trebuit sa treaca, prin hotarire, fostele proprietati ale Regelui din domeniul public in domeniul privat al statului, moment din care acestea pot fi tranzactionate, tot in baza unor hotariri de guvern.

Apoi, in cadrul procedurii de negociere dintre revendicator si statul reprezentat de Ministerul Finantelor, s-ar fi putut intocmi un act prin care Regele sa renunte la revendicare in schimbul sumei negociate, de 30 de milioane de euro. O atare intelegere, prinsa apoi intr-o alta hotarire de guvern, putea pune punct intregii afaceri. Emiterea unei legi ce avea ca unic beneficiar o persoana a fost considerata discriminatorie de catre Curte si declarata, prin urmare, neconstitutionala.