Industria meditatiilor bate educatia

Combustibilul care alimenteaza astazi industria meditatiilor are, in opinia profesorilor, trei componente majore: clase cu prea multi elevi, programe scolare stufoase, ce vor sa scoata un minisavant din orice copil, si discrepantele dintre materia predata in scoala si materia ceruta la admitere.

Profesorul Mihai Surdu de la Colegiul National "Mihai Viteazul" din Bucuresti e convins ca "cei de la Ministerul Educatiei, care elaboreaza programele scolare, vor sa arate cit sint ei de inteligenti si le supraincarca de parca ar vrea sa-i invete pe copii totul pina la 18 ani. Nu inteleg ca liceul inseamna cultura generala!".

Colega sa, profesoara Codina Savulescu, adauga: "Sa va dau un exemplu: gramatica ceruta la admitere la facultate nu se face in clasa a 8-a, pentru ca e prea grea, iar in a 9-a si a 10-a nu mai e timp pentru ea in programa scolara. Normal ca trebuie sa faci meditatii pentru admitere. Meditatiile se practica peste tot in lume, dar nu au avengura celor din Romania".

Directorul general pentru invatamint preuniversitar din MEdC, Liliana Preoteasa, sustine ca argumentul programei supraincarcate nu sta in picioare: "Din ’98 incoace, s-a facut o descongestionare masiva a programei, dar ce se intimpla in clase tine de profesori, de ei depinde cit reusesc sa transmita elevilor".

Decreteii au facut scoala mai grea

Cind milionul de decretei, nascuti in 1967 la ordinul lui Ceausescu, s-au facut mari, prin anii ’80, lupta de clasa pentru cucerirea unui loc la liceu sau la facultate s-a ascutit. "Decreteii au venit ca un tsunami peste licee si facultati. Au dat nastere unei concurente acerbe si parintii au inceput sa bage bani in meditatii", arata sociologul Liviu Chelcea cum a prins Romania gustul meditatiilor.

Concurenta a ridicat stacheta la admitere, subiectele devenind din ce in ce mai grele, iar regimul comunist a ridicat miza intrarii la facultate. Spectrul unui an si patru luni de armata, in caz ca picai la facultate, cutremura toata populatia masculina a decreteilor. "In anii ’80, multe elemente care se studiau in facultate au ajuns in programele liceelor", spune directorul general pe invatamint preuniversitar din MEdC. In anii care au urmat decretului de inmultire dat de Ceausescu, parintii, luati in ‘66 prin surprindere, au facut rost de prezervative si "productia" de copii s-a micsorat constant. Bazele industriei meditatiilor de mai tirziu fusesera insa puse.

Boala meditatiilor este contagioasa

Acum nici elevii nu cred ca s-ar alege ceva de ei in viata, fara meditatii. "Fiind materie asa de multa de predat, profesorii trec foarte repede prin ea si nu au timp sa stea dupa tine sa intelegi. Sintem si multi in clasa, asa ca toti facem meditatii!", spune Brindusa, eleva la Liceul "Sf. Sava" din Bucuresti. In schimb, Cristina, eleva la Colegiul de Limba Engleza "G. Cosbuc", face meditatii "in prostie" la trei materii pentru admitere, pentru ca a avut niste profesori "o bataie de joc, care or fi stiut ei carte, dar nu erau buni pedagogi". Nici la clasele primare, parintii nu scapa de obsesia meditatiilor: "Chiar daca incerci sa le explici ca n-are rost si ca e important ca ei sa ii supravegheze la teme, zic ca n-au timp, dar au bani", s-a resemnat o invatatoare din Bacau.

La particulare orele suplimentare intra in pret

Sanda Sava, care a predat 25 de ani in scolile de stat si acum e director de studii la Scoala particulara "Mark Twain", spune ca e imposibil sa-i opresti pe consumatorii de meditatii: "Cind parintii vad cum fac colegii copiilor lor meditatii, platesc si ei ore pentru ai lor, ca sa nu fie in dezavantaj". Unde preda ea acum nu-i nevoie de lectii in plus, pe bani. Sint, in medie, 15-16 elevi intr-o clasa, iar profesorii stau citeva ore in plus cu elevul dupa ce termina cursurile din programa scolara. Fac, daca are copilul nevoie, si pregatire suplimentara.

Pentru asta profesorii se consulta mai intii cu profesorii si cu psihologul ca sa vada daca elevul este pregatit fizic si psihic pentru un efort in plus. "Majoritatea profesorilor de la stat nu sint motivati sa stea dupa ore sa le explice in plus copiilor. Prefera sa faca meditatii, sa aiba din ce sa traiasca", precizeaza ea.

La americani nu-i nevoie de meditatii

Delegatul Harvard in Romania, Mike Morris, care ii intervieveaza pe absolventii eminenti de liceu din Romania si decide daca-s buni pentru celebra universitate, vede in succesul meditatiilor ineficienta sistemului romanesc de invatamint: "Un elev care se duce regulat la scoala trebuie sa ia bacalaureatul si sa intre la facultate. In SUA nu se fac meditatii, ca aici. Au nevoie de meditatii numai cei care au lipsit mult de la scoala pentru ca au fost bolnavi". Insa lui Mike Morris, unii dintre elevii de exceptie care i-au trecut pe la interviu i-au zis ca sint si profesori care-ti dau in mod special note mici, ca sa te lumineze ei mai tirziu la meditatii. Iar din ce i-au spus an de an liceenii, evaluatorul Harvard a tras concluzia: "Scoala romaneasca se bazeaza pe memorare si nu pe aplicarea practica a cunostintelor".

Tratament prescris contra meditatiilor

Pentru neutralizarea industriei meditatiilor, solutiile sint impartite. Profesoara Codina Savulescu crede ca stau in "epurarea programelor scolare, facute de persoane din MEdC, care nu mai au idee de munca la catedra si care din turnul lor de fildes de la minister vin cu solutii abracadabrante". Liderul Federatiei Educatiei Nationale, Catalin Croitoru e de parere ca e nevoie de salarii mai mari pentru profesori. "Daca ar avea un venit decent, nu si-ar mai pierde din timpul liber cu meditatiile".

Totodata, Croitoru crede ca dascalii ar trebui sa le arate copiilor cum sa invete si nu sa le infunde capul cu tone de informatii pe care le pot gasi pe Internet, cind au nevoie de ele. Iar directorul general pe invatamint preuniversitar din MEdC, Liliana Preoteasa, vede salvarea in descentralizarea sistemului de invatamint: "Astfel, fiecare scoala va avea un buget, din care ar putea decide sa le plateasca profesorilor ore suplimentare cu elevii la care se constata probleme".

Vladescu nu vrea impozit pe meditatii

Orele date in privat sint o afacere asa de raspindita si de banoasa, ca premierul Nastase n-a vrut sa le mareasca profesorilor salariile, pe motiv ca oricum cistiga din meditatii. Premierul Tariceanu a incercat in zadar sa puna Fiscul cu ochii pe ea. Actualul ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu, nici macar nu vrea sa-si bata capul cu evaziunea fiscala din domeniu: "Nu am de gind sa impozitez meditatiile". Oricum, e convins liderul Federatiei Educatiei Nationale, Catalin Croitoru, statul n-ar face nici o brinza cu impozitarea meditatiilor: "Suma ar fi infima, in comparatie cu cea pe care ar incasa-o de la marii datornici".

Suflet de artist pe bani grei

Cel mai scump se slefuiesc cu meditatii abilitatile din domeniile artistice. La actorie, o sedinta de 4 ore poate costa intre 500.000 de lei, cu un amarit de absolvent, si 100 de euro, cu un ditamai profesorul. Si o lectie de regie data de un consacrat e tot 100 de euro. Nici pianul nu face nota discordanta: o meditatie cu un maestru e 25 de euro pe ora. Cu vreun discipol e mai ieftin, doar 10-15 euro ora. O sedinta de creativitate si expresivitate cu un profesor cu greutate din Facultatea de Jurnalism bate milionul de lei. La materiile clasice obligatorii pentru diverse admiteri platesti 300-500.000 pentru doua ore in Bucuresti si 200-350.000 in provincie.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe