Manifestatiile publice, mitingurile, pichetele si marsurile de protest sunt, se pare, ultima alternativa la care apeleaza romanii, in disperare de cauza, pentru rezolvarea problemelor. De la inceputul acestui an, zeci de institutii si asociatii au ales sa-si faca publice nemultumirile, iesind pe strazile Bucurestiului. In total, 95 de actiuni de anvergura, la care participau intre 150 si 3.000 de persoane. Saptamana aceasta, primarul general Adriean Videanu a dat dispozitii ca adunarile publice sa fie avizate numai daca nu perturba traficul rutier si pietonal.

Zeci de mii de oameni, din Bucuresti sau veniti din provincie, au protestat, din luna ianuarie a anului 2005, in fata sediilor Guvernului, Parlamentului, Prefecturii sau Primariei Municipiului Bucuresti, Parchetelor sau ale diverselor ministere. Romanii au invatat ca numai asa mai pot atrage atentia autoritatilor asupra necazurilor lor si numai asa isi pot manifesta dezaprobarea fata de unele hotarari ce-i vizeaza.

Institutia cu cel mai mare numar de proteste la activ este Miscarea de Integrare Spirituala in Absolut (MISA), care are nici mai mult, nici mai putin de 17 actiuni de anvergura, in cazul carora a fost informata PMB, Prefectura si MAI. Reprezentantii Primariei Generale s-au obisnuit cu cererile lor standard de aprobare a mitingurilor, care dureaza intotdeauna doua ore si la care participa aproximativ 150 de persoane. "Pentru recuperarea bunurilor confiscate abuziv de catre procurori si jandarmi", "Pentru speranta intr-o reforma a justitiei" si "Pentru lupta impotriva discriminarii" - acestea sunt eternele nemultumiri pe care si le striga yoginii.

De 10 ani, peste 500 de iesiri in strada

Citeste si:

Pe locul doi in topul persoanelor juridice protestatare se situeaza Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991, care, de la inceputul anului pana in prezent, numara 10 pichetari ale sediilor PD si PNL, Parchetului Militar Teritorial, Curtii Supreme de Justitie sau Parchetului General. Alte 11 proteste ale lor, din acest an, au avut o amploare mai scazuta, caz in care nu a fost nevoie de informarea structurilor guvernului.

"Anul acesta am avut putine proteste, fata de ultimii 10 ani, din care, in total, amintim peste 500 de astfel de actiuni. Revendicarea noastra principala este demiterea generalului Dan Voinea si a procurorului general Ilie Botos, pentru ca favorizeaza infractorii. Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Doru Viorel Ursu, Virgil Magureanu, Dan Iosif sau Razvan Teodorescu, in loc sa fie audiati in calitate de invinuiti in dosarul mineriadei, ei sunt chemati ca martori. Cea de-a doua nemultumire este in cazul Miron Cozma si sunt sigur ca numai datorita protestelor noastre este acum, inca, dupa gratii", a declarat presedintele asociatiei, Viorel Ene.

Masurile primariei

Majoritatea protestelor de anul acesta au fost organizate, in schimb, de sindicalisti. Aproape 30 de asociatii sindicale si mii de oameni au fost vazuti frecvent anul acesta pe strada, cerandu-si drepturile, cele mai cunoscute si mai ample fiind mitingurile si marsurile dascalilor, din perioada octombrie-noiembrie. Pentru a reglementa si a controla, cat de cat, aceste manifestari, primarul general al Capitalei a emis, la inceputul acestei saptamani, o dispozitie privind unele masuri de folosire a drumurilor publice, a traficului rutier si pietonal, cu ocazia adunarilor publice organizate in Bucuresti. Astfel, incepand cu data de 21 noiembrie, se interzice inchiderea circulatiei rutiere si blocarea accesului pietonal pe oricare din arterele de circulatie, iar adunarile publice se vor desfasura numai dupa avizarea si stabilirea detaliilor tehnice (locatie, numar de participanti, scop, trasee de afluire, stabilirea unor responsabili etc.), astfel incat traficul sa nu aiba de suferit.