Asumarea trecutului recent, cu derapajele sale comuniste sau fasciste, nu este numai o problema locala: cu ea s-au confruntat multe tari din Balcani, alaturi de Germania, Italia sau Spania. Institutul Goethe organizeaza, in aceasta saptamana, o masa rotunda cu tema "Intelectualii si fascismul in Europa Centrala si de Sud-Est". Participa istorici si specialisti in domeniul stiintelor politice din Romania, Bulgaria, Polonia, Germania sau Marea Britanie.

Edward Kanterian, de la Universitatea Oxford, a propus o perspectiva comparatista asupra simpatiilor fasciste ale lui Eliade, Cioran sau Noica, punandu-i fata in fata cu evolutiile altor intelectuali, din afara tarii. "Ideea ca datorita incompententei politicienilor existenti, incapabili sa exercite puterea, era nevoie de noi elite care sa conduca societatea a fost imbratisata nu numai de intelectualii romani, dar si de cei italieni, spanioli sau germani.

Mecanismele democratiei, care ar fi condus la modernizarea societatii, erau prea lente si prea rigide pentru tinerii intelectuali, simpatizanti ai fascismului. Mesajul ideologiilor de dreapta, care predicau o schimbare fulgeratoare, alaturi de ordine, moralitate si sanatate fizica, a atras multi tineri cu bune intentii, care visau la emanciparea tarilor lor", a spus Edward Kanterian.

"Discursul de extrema dreapta viza, de fapt, construirea natiunii si autopromovarea culturala, in lume, pe o cale mult mai rapida decat cea a democratiei. Ideea ecumenismului cultural, a revelarii Romaniei in lume este una heideggeriana, de factura romantica. Eliade, Cioran sau Noica isi doreau, in 1937, ca Romania sa realizeze un salt cultural care sa o duca la acelasi nivel cu Franta, Germania sau Italia", a detaliat Kanterian.

El a schitat o lista a trasaturilor generice ale fascismului: nationalismul si rasismul, cultul virilitatii, antiintelectualismul, credinta in destin, respingerea compromisurilor si a negocierilor politice, totalitarismul, unitatea mitologica a maselor, revolutia perpetua, cultul mantuirii prin distrugerea lumii existente. Spre deosebire de nazism, fascismul pune accent pe determinarea biologica a indivizilor.

Istoricul Andrei Oisteanu (foto) a precizat ca, atunci cand vorbim de fascism, antisemitismul ar trebui scos in evidenta, ca o trasatura definitorie. "Generatia al carei lider a fost Mircea Eliade a esuat, ca grup, dar a a vut realizari individuale exceptionale. Daca tot luptam impotriva radicalismului, ar trebui sa dam primii exemplu. Sunt pentru reeditarea operelor lor, pentru intelegerea marilor lor realizari, fara sa lasam deoparte derapajele si greselile lor.

Ei insisi nu le-au dat la o parte: Cioran, de exemplu, si-a schimbat radical opinia si si-a revizuit 'Schimbarea la fata a Romaniei>>, reeditand-o, dupa 1990, fara pasajele pe care el le-a numit 'deliruri juvenile>>", ne-a spus Andrei Oisteanu. Fascismul se potriveste cu alte miscari de extrema dreapta: comunismul inlocuieste "lupta de rasa" cu "lupta de clasa" si nationalismul cu internationalismul, mergand, in rest, pe aceeasi structura.

"Liderul providential, mitul varstei de aur, paradisul rationalist, revolutia perpetua, totalitarismul se regasesc in ambele ideologii. Astazi, o miscare precum islamismul se poate defini prin aceasta grila a ideologiilor extreme. Misticismul, paradisul post-mortem, activismul revolutionar, totalitarismul sunt trasaturi ale islamismului", conchide Andrei Oisteanu.

Istoricul Liviu Rotman a precizat ca, din pacate, in Romania postcomunista nationalismul e promovat de oameni "care nu sunt de dreapta, precum actualul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, care predica, in cartea sa 'Dreapta>>, ideea unui 'om de tip nou>>, dupa modelul nationalismului viril". El a atras atentia ca, atunci cand cautam modele, ajungem, invariabil, la Eliade si Cioran, uitand de o intreaga pleiada democratica: Titu Maiorescu, balcanistul Victor Papacostea, profesorul Dionisie Pippidi.

Conferinta a fost initiata si finantata de Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, in parteneriat cu Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Bucuresti. "Cristian Preda si Florin Turcanu ne-au propus acest subiect pentru ca s-au gandit ca a venit timpul sa ne concentram asupra pozitiei intelectualilor in raport cu fascismul, nu numai in Romania, dar si in contextul regional", ne-a spus Sabine Hentzsch, directorul Institutului Goethe din Bucuresti. "Trebuie sa reflectam asupra acestui subiect istoric aici, in Roma-nia, inainte de a merge mai departe, analizand perioada comunista", precizeaza Sabine Hentzsch.


Despre autor:

Sursa: Click.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.