Pericolul de a surzi exista si pe strada. Numai in Bucuresti si in Ilfov circula anual o suta de milioane de masini care ii streseaza in plus pe oraseni. In ultimii zece ani, peste 4.000 de romani au ajuns in spitale cu afectiuni cauzate de expunerea la zgomotul de la locul de munca. O treime dintre acestia si-au pierdut complet auzul, iar restul sufera de afectiuni mai blinde ale sistemului auditiv. Cele mai numeroase cazuri de boli profesionale s-au inregistrat in judetele Alba, Braila, Harghita si Cluj.

Unul din cinci trebuie sa tipe

Unul din cinci muncitori trebuie sa tipe pentru a se face auzit, cel putin jumatate din timpul pe care il petrece la munca, potrivit Agentiei Europene pentru Siguranta si Sanatate la Locul de Munca. Astfel, nu e de mirare ca pierderea auzului este cea mai frecventa boala profesionala nu numai in Romania, ci si in Uniunea Europeana. Aceeasi agentie situeaza bolile de piele si cele respiratorii pe locurile doi si trei.

"E foarte simplu sa ne dam seama de efectele nocive ale zgomotului la locul de munca, pentru ca persoanele expuse devin nervoase, violente, nu se pot odihni. De obicei, asemenea indivizi au un risc crescut de a se imbolnavi de ulcer sau de boli cardiace", spune Ioan Bradu Iamandescu, profesor de psihologie medicala.

Pe linga riscul imbolnavirii, creste si riscul accidentelor de munca. Astfel, in Romania, cele mai riscante meserii din acest punct de vedere sint extractia carbunelui, constructiile si fabricarea si prelucrarea lemnului. "In Romania, rata accidentelor de munca este de pina la trei ori mai mare decit in Uniunea Europeana. Obiectivul pe care UE vrea sa il atinga este un loc de munca sigur si sanatos. Desi conditiile de lucru s-au imbunatatit in ultimii 30 de ani, sint departe de a fi satisfacatoare", a argumentat Hans-Horst Konkolewsky, directorul Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca.

Citeste si:

Masinile ne calca pe nervi

Inamicul public numarul unu in materie de zgomot nu este reprezentat insa de sunetele puternice, ci mai degraba de cele cu o intensitate mica, dar persistente. "Zgomotul marilor orase, provocat in special de circulatia masinilor, este un factor major de stres pentru cei care locuiesc in aceste zone", spune Iamandescu. Astfel, bucurestenii sint cei mai expusi la poluarea fonica, din cauza celor peste 100 de milioane de masini care circula anual prin Bucuresti si judetul Ilfov.

Desi legislatia europeana in domeniul zgomotului a fost in mare masura adoptata si de Romania, Ministerul Mediului inca mai lucreaza la finalizarea hartilor acustice pentru mediul urban. De asemenea, in acest moment nu exista un studiu centralizat la nivel national privind impactul zgomotului ambiental asupra cetatenilor. "Acesta va fi gata in aprilie 2007 si este valabil cinci ani. Insa, la nivel local, cele mai poluate zone din orase, din punctul de vedere al zgomotului, sint in apropierea cailor ferate, a soselelor si a fabricilor", a spus Mariana Voicu, consilier pe probleme de zgomot in Ministerul Mediului.

Conversatie la 65 de decibeli

O conversatie normala se desfasoara la o intensitate de 65 de decibeli. Cineva care tipa ridica intensitatea vocii la 80 de decibeli. Desi este o diferenta de doar 15 decibeli, intensitatea tipatului este de 30 de ori mai mare decit a unei conversatii normale. La fel de importanta ca si intensitatea zgomotului este perioada de timp in care el este exercitat.