Meteorologii spun ca toata luna ianuarie va fi mai calda decit de obicei. Dar si decembrie a fost, de asemenea, neobisnuit de calda. Miine e Boboteaza. Prin traditie, aceasta perioada ar fi trebuit sa fie cea mai friguroasa. Totul pare dat peste cap. In a doua jumatate a lunii se va raci usor, dar tot nu va arata a iarna traditionala. Ceva ninsori in jumatatea de nord a tarii, in vreme ce sudul se va "multumi" cu ploi.

"In prima jumatate a lunii vremea va fi calda. In nord-vestul tarii vor cadea precipitatii mixte, cerul va fi noros, in timp ce in rest cerul va fi variabil si doar pe alocuri vor cadea precipitatii. In a doua jumatate a lunii vom avea ninsori in nordul tarii si precipitatii mixte in sud, iar valorile termice vor scadea usor fata de prima jumatate a lunii, dar vor ramine totusi peste valorile normale ale perioadei", ne-a declarat ieri meteorologul Viorica Dima, de la Institutul National de Meteorologie si Hidrologie.
Explicatia ar fi urmatoarea: circulatia aerului se face predominant din sector vestic sau sudic si atunci nu exista un aport de masa rece. Circulatia facindu-se dinspre vest, dinspre ocean, care e mai cald decit pamintul iarna, sau dinspre sud, regimul termic este mai blind decit in mod normal. Este un interval cu circulatii vestice sau sudice, fata de media climatologica termica, aceasta fiind stabilita luindu-se in calcul si circulatii nordice, pe care acum nu le-am avut.

Unde e gerul Bobotezei de altadata?

Etimologii sustin ca termenul de "gerul Bobotezei" are o explicatie complexa. La daci, copiii de sex masculin mai mici de un an erau supusi unui ritual in urma caruia supravietuiau numai cei sanatosi si cu o constructie robusta. Acest ritual se desfasura iarna si consta in imbaierea copilului intr-un riu inghetat. De aici ar proveni si termenul de baiat = imbaiat, botezat. Acest ritual a fost preluat in crestinism sub forma botezului, care avea loc in perioada cea mai friguroasa a anului, de "gerul Bobotezei". Poporul considera ca pina la Boboteaza e dricul iernii; de acum crapa gerul si iarna e pe duca. De altfel, in limbajul popular, luna ianuarie se numeste "Gerar" sau "Gerariu", denumire ce provine de la gerul ce caracterizeaza aceasta perioada.
Prin traditie, se considera ca pina pe 6 ianuarie - ziua in care Iisus s-a aratat lumii (Aratarea Domnului sau Epifania), lasindu-se botezat in Iordan de Ioan Botezatorul - apele sint inca impure. De aceea, in aceasta zi reprezentantii bisericii sfintesc sau "boteaza" apa.
Romanii au pastrat acest ritual antic: in localitatile de pe malul unui riu, al Dunarii, sau chiar pe tarmul marii, se obisnuieste ca preotul, cu ocazia slujbei de Boboteaza, sa arunce o cruce de lemn in apa, dupa care sar citiva tineri curajosi pentru a o aduce inapoi. (F. Bichir)

Ienei: "Sint niste curiozitati"

Citeste si:

Emeric Ienei, reputatul antrenor de fotbal, spune ca nu-si aduce aminte sa mai fi trait o iarna atit de calduroasa. Tehnicianul, in virsta de 67 de ani, crede ca fenomenele de acum sint o consecinta a schimbarilor globale de temperatura. "Inainte, tin minte ca jucam fotbal printre nameti inca din octombrie. Acum sintem aproape de Boboteaza si inca n-a dat zapada! Sint niste curiozitati... Cred ca aceasta vreme neobisnuita de la noi, inundatiile din alte parti, cutremurul si catastrofele din Asia, toate indica niste modificari la nivelul planetei."

Schimbari climatice observate in secolul XX

Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC), infiintat in 1988 de Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) si de Programul Natiunilor Unite pentru Mediu, a intocmit mai multe rapoarte de evaluare asupra modificarilor climaterice.
Temperatura medie globala a crescut cu 0,6 grade Celsius (in perioada 1960-2000), fiind mai pronuntata in America de Nord, zona ecuatoriala si Asia;
Nivelul marii, ca medie globala, a crescut cu o rata anuala de un milimetru;
A avut loc o descrestere a grosimii si extinderii spatiale a ghetii din zona artica (cu 40% in ultimii 30 de ani); in schimb, nu au existat schimbari in extinderea ghetii in zona antarctica (1978-2000);
S-au retras ghetarii din zone nepolare (Muntii Alpi);
Au avut loc mutatii in biosisteme: inflorirea mai devreme a plantelor; pasarile migratoare sosesc mai devreme;
Precipitatiile au crescut cu 5-10% la latitudinile medii si inalte din emisfera nordica si au scazut cu 3% in regiunile subtropicale (uscat).

Scenarii pentru secolul XXI

Scenariile climatice se realizeaza pe baza unor modele numerice extrem de complexe, care au la baza legi fizice, dinamice si chimice. Un factor important de care se tine cont este emisia gazelor cu efect de sera, determinata de: populatie, dezvoltarea economico-sociala, schimbarile tehnologice.
Va prezentam citeva scenarii climatice previzionate de specialisti pentru acest secol:
Temperatura medie globala va creste cu 1,4-5,8 grade Celsius, ceea ce reprezinta o incalzire de 2-10 ori mai mare fata de cea din secolul trecut;
Cantitatile de precipitatii la nivel global vor creste, cu mari diferentieri regionale: scaderi si cresteri cuprinse intre 5%-20%;
Schimbarea climei va conduce la schimbari in circulatia atmosferica. Aceasta, la rindul ei, va genera schimbari in frecventa si amplitudinea unor evenimente extreme de vreme (tornade, uragane, tsunami etc.);
Va creste numarul zilelor foarte calde si va scadea numarul celor foarte reci;
Va creste amplitudinea si frecventa precipitatiilor extreme in multe regiuni. Va creste, de asemenea, si frecventa secetelor.