Dupa numai sase ani de la acceptarea cultivarii in scop comercial a acestui tip de samanta, tara noastra a ajuns sa fie unul dintre cei mai importanti cultivatori din Europa. La nivel mondial, Romania se situeaza pe locul 11, avand un avans considerabil fata de toate tarile europene.

In Europa, consumatorii s-au obisnuit sa denumeasca alimentele care contin organisme modificate genetic (OMG) alimente "Frankenstein". Biotehnologia sau ingineria genetica se caracterizeaza prin utilizarea tehnologiei ADN, prin care gene de interes se preiau de la un organism si se insereaza in genomul altui organism, numit organism modificat genetic. In ciuda investitiilor de zeci de miliarde de dolari care se fac in acest domeniu, rezultatele sunt tot mai contestate de catre o parte a societatii civile, in speta de catre ecologisti. Recent, organizatia Greenpeace a cerut guvernului roman "sa opreasca contaminarea si cultivarea ilegala de soia modificata genetic", dupa ce in septembrie reclama scaparea de sub control a experimentelor similare la cartofi si prune. Protestul Greenpeace este o noutate pentru Romania, dar nu si pentru Europa, care priveste in continuare cu mare retinere introducerea culturilor transgenice.

De aici au aparut o serie de interpretari, privind viitorul agriculturii romanesti in contextul integrarii in Uniunea Europeana si riscurile pe care romanii si le asuma prin consumarea acestor plante.
Totul este croit insa pe o lipsa aproape totala de informare, dar si pe un scenariu parca urzit din umbra de industria europeana de pesticide, care are imens de pierdut din introducerea culturilor transgenice. Si aceasta deoarece singurele care au pregatit produse chimice pentru protejarea eficientelor culturi OMG sunt aceleasi companii, preponderent americane, care au investit masiv in cercetare si in comercializare de asemenea produse.

OMG contra pesticide

La 11 ani de la cultivarea in scop comercial a primelor plante modificate genetic, in Statele Unite ale Americii nu s-a identificat nici o reactie negativa a acestora asupra organismului uman, desi studiile in acest sens nu au lipsit. Se stie, in schimb, ca in lume se inregistreaza anual peste un milion de cazuri de intoxicatii acute cu pesticide, rezultate din tratarea plantelor, in conditiile in care sunt comercializate in jur de 200.000 de produse chimice. Probabil ca lumea s-a obisnuit cu acest lucru. Interesant este ca, desi se afirma de ani buni ca viitorul umanitatii va depinde in tot mai mare masura de rezultatele bio-tehnologiei, reactia fata de rezultatele acestei stiinte a viitorului continua sa fie preponderent una negativa. In plan economic insa, lucrurile stau cu totul altfel.

O cultura de soia care contine seminte modificate genetic are randamente cu minimum 30% mai mari decat ale culturilor clasice, iar numarul de ierbicidari se reduce de la trei-patru la una singura. Si mai interesant este faptul ca soia intra in componenta a peste 70.000 de produse, iar de cativa ani soia modificata genetic este folosita ca materie prima inclusiv in tarile in care cultivarea speciei respective este practic interzisa. Dar sa revenim la Romania.

Soia a castigat teren

Prima lista oficiala care cuprindea seminte modificate genetic ce puteau fi cultivate in Romania a aparut in 1998 si cuprindea 12 hibrizi, la cartofi, soia, sfecla de zahar si porumb. La vremea respectiva, legislatia autohtona nu avea prevederi speciale pentru acest domeniu, motiv pentru care, un an mai tarziu, cele care s-au impus au fost semintele de soia. S-a inceput de la o suprafata cultivata de 15.500 hectare cu soia, pentru cartof si porumb efectuandu-se doar anumite testari pe suprafete mult mai reduse. In scurt timp, soia modificata genetic s-a impus in preferintele fermierilor, astfel ca, in prezent, aproape 80% din suprafata cultivata cu soia in 30 de judete ale tarii se bazeaza pe seminte modificate genetic. Si nu a murit nimeni din asta.

Integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana in 2007 poate aduce insa schimbari semnificative, pe considerentul ca Romania este obligata sa adopte in totalitate legislatia europeana in agricultura. In negocierile privind capitolul agricol nu s-a facut referire la OMG-uri pentru simplul motiv ca dupa aderare vom fi obligati sa cultivam si sa distribuim pe piata doar soiurile a-greate de comunitate. Simplu si complicat in acelasi timp. Culturile de soia sunt singurele din Romania care ating randamente similare celor din Uniunea Europeana. Daca pana in momentul aderarii, UE nu va accepta cultivarea de soia modificata genetic in regim comercial, Romania va renunta automat la aceasta cultura. Dat fiind faptul ca dosarul este in lucru la Comisia Europeana, nu este exclus, totusi, ca a-ceasta sa-i dea unda verde pana in 2007, ceea ce ar fi un avantaj competitiv pentru Romania. Nu in ultimul rand, in cazul unei tergiversari a dosarului, Romania are posibilitatea sa ceara o perioada de tranzitie, ca in cazul altor dosare. Caz in care - potrivit unor surse de pe piata, fara legatura cu lobby-ul pro sau contra OMG - exista riscul real ca tara noastra sa piarda, in acest timp, posibilitatea de a primi fonduri comunitare pentru dezvoltare agricola in zonele unde culturile inca nereglementate pe plan european sunt in floare.
Monsanto, cel mai mare producator mondial de soia modificata genetic, a depus anul acesta dosarul la EFSA, organismul de avizare al comunitatii europene, pentru livrarea de seminte in UE.

Care pe care?

Soia modificata genetic este rezistenta la ierbicid, iar fermierii pot controla mult mai eficient dezvoltarea buruienilor cu un singur tip de ierbicid, printr-o aplicare de cel mult doua ori, fata de trei sau patru in conditiile normale. Primul val, cum il numesc specialistii, al introducerii semintelor modificate genetic a inceput deja sa produca efecte la nivel de ferma. Cel de-al doilea va fi resimtit direct de catre consumatori, in sensul ca preturile alimentelor ce contin OMG va fi mult mai scazut. In momentul de fata, Romania are de ales intre semintele modificate genetic si agricultura traditionala sau cea ecologica, intre cele doua existand diferente clare de compatibilitate.

"Sunt atatia hibrizi folositi in agricultura pe care nimeni nu a facut nici un studiu", spune Ioan Sabau, senior consultant al firmei Monsanto, care aduce practic cele mai importante cantitati de seminte modificate genetic pe piata Romaniei. In plus, soia intra in componenta a circa 70.000 de produse, majoritatea alimentare. Si cum aproape toata soia folosita provine din seminte modificate, eventualele reactii nedorite ar fi putut deja sa apara.

Cu jumatati de masura

Citeste si:

Cresterea suprafetelor cultivate cu soia modificata genetic, de la 15.500 ha la 87.500 ha, a determinat autoritatile sa reglementeze din punct de vedere legislativ acest domeniu, fara a se face insa si investitiile in laboratoarele de specialitate. Legea 214/2002 precizeaza ca activitatile care privesc obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea OMG-urilor prin tehnicile biotehnologice moderne sunt supuse unui regim special de reglementare, autorizare si administrare. Apropierea noastra de momentul integrarii in UE a facut ca din acest an autorizatia de cultivare sa fie acordata numai pe un an, spre deosebire de trei ani, cum era pana in 2005.

Avizul se da de catre Ministerul Mediului autoritatii de comercializare a semintelor, dupa care aceasta semneaza un acord tehnologic cu fiecare fermier. In acord se precizeaza toate reglementarile care trebuie respectate pentru a putea permite urmarirea produselor in vederea trasabilitatii si etichetarii, respectiv ce suprafata se seamana, cat se recolteaza si care este destinatia produselor. In plus, incepand cu anul viitor, toate produsele care contin peste 0,9% organisme modificate genetic trebuie etichetate cu aceasta specificatie. Din pacate insa, Romania nu are nici un laborator autorizat care sa determine nivelul amintit, asa cum nu are nici o capacitate dovedita de etichetare si de trasabilitate a produselor ce includ OMG pe piata, conditii-cheie, conform reglementarilor comunitare, pentru accesul pe piata UE.

Ce face Europa?

Pozitia Uniunii Europene fata de plantele transgenice a fost foarta multa vreme inflexibila, ceea ce a creat un decalaj imens la nivelul cercetarilor intre UE si SUA sau China. In ultima vreme insa, europenii incep sa priveasca cu alti ochi viitorul organismelor modificate genetic. Deocamdata, in Europa este aprobata cultivarea porumbului BT, care este utilizat in Spania pe aproape 60.000 ha, si in Germania, Franta, Portugalia, Cehia doar pentru testare. Imaginea de pana acum este insa pe punctul de a se schimba. Vicepresedintele Comisiei Europene responsabil cu industria si intreprinderile, Gunter Verheugen, afirma recent ca "biotehnologia va deveni o componenta-cheie in cadrul procesului de imbunatatire a competitivitatii Europei. Biotehnologia si stiintele vietii joaca un rol din ce in ce mai important in viata noastra, care va afecta aproape fiecare domeniu al activitatii umane. Biotehnologia a avut un inceput intarziat in Europa, insa situatia s-a imbunatatit. Europa are mai mult de 1.900 de companii din domeniul biotehnologiei, dar nu este inca de ajuns", a precizat Verheugen, care recunoaste ca plantele modificate genetic pot deveni o sursa majora de material pentru produsele biofarmaceutice, ce reprezinta in special proteine terapeutice.

Acestea pot oferi o sursa eficienta, abundenta si sigura de anticorpi umani, vaccinuri, enzime si alte medicamente. Comisia europeana a confirmat angajamentul fata de cadrul legislativ privind autorizarea organismelor modificate genetic si a cerut statelor membre sa coopereze si sa introduca masuri de coexistare echilibrata in vederea cresterii potentialului economic al Europei. Gunter Verheugen spune ca Europa trebuie sa se hotarasca daca doreste sa utilizeze intregul potential al biotehnologiei verzi pentru a deveni competitiva fata de tari precum SUA, Canada, Australia, China si India. La randul lui, Philippe Busquin, fostul comisar european pentru cercetare, afirma ca "trebuie sa actionam urgent pentru a opri exodul cercetatorilor si al companiilor europene, sa dezvoltam cunostintele in acest domeniu, pentru a mentine competitivitatea sectorului agroalimentar european". Prin comparatie, SUA, de departe lider pe acest segment, cheltuiesc de trei ori mai mult pentru cercetare si dezvoltare, fata de Europa, detin de trei ori mai mult capital social si au acces la o finantare a datoriilor de patru ori mai mare.

Companiile americane genereaza venituri de doua ori mai mari, numai Monsanto cheltuind anual in jur de 500 milioane dolari pentru cercetari in domeniu. Dupa 11 ani de cultivare a peste 400 milioane hectare cu plante transgenice nu s-a dovedit stiintific ca acestea ar avea efecte negative asupra mediului sau sanatatii oamenilor. Anul trecut, plantele transgenice au fost cultivate pe o suprafata de peste 81 milioane hectare, suprafata crescand, in doar noua ani, de 47 de ori. Sase tari cultiva peste 98% din suprafata mondiala cu plante modificate genetic, pe primul loc situandu-se Statele Unite.

Dezbinarea politica a UE tine in frau biotehnologia
La sase ani de la protestele transeuropene care au pus punct oricarui efort de dezvoltare a pietei OMG pe vechiul continent, UE elabora, in 2002, o strategie pentru incurajarea cercetarii, productiei si comertului in domeniu. Dezvoltata intr-un moment de acalmie in randul opiniei publice, strategia complementa Agenda Lisabona pentru transformarea UE in cea mai solida economie mondiala pana in 2010.
Documentul prevedea ca, "pana in 2005, piata europeana de biotehnologie ar putea valora peste 100 de miliarde de euro". Potrivit lui Lynn Insall, reprezentanta a UK Food and Drink Federation la un seminar desfasurat recent la Bucuresti, acest obiectiv s-a dovedit mult prea indraznet, valoarea pietei comunitare in materie de OMG mentinandu-se si acum la un nivel mai degraba simbolic.
Vointa politica a autoritatilor de la Bruxelles a fost deci insuficienta, iar o dovada in acest sens o constituie ultimele decizii luate la nivel comunitar si la cel al statelor membre.

La inceputul acestei luni, Comisia Europeana profita de lipsa de coeziune dintre membrii UE si aproba plasarea pe piata UE a unui soi nou de porumb modificat genetic, dezvoltat de Pioneer Hi-Bred. Aceasta decizie a fost luata in pofida opozitiei manifestate prin vot de 11 state membre (majoritate necalificata) si abtinerii altor cinci, fata de numai noua voturi favorabile.

Este vorba despre cel de-al cincilea astfel de produs care "trece de comisie", dintr-un total de zece supuse pana in prezent votului dupa ridicarea, anul trecut, a interdictiei europene asupra OMG. Daca tari precum Marea Britanie, Finlanda sau Olanda s-au exprimat aproape de fiecare data in favoarea organismelor modificate genetic, alte tari precum Grecia sau Austria s-au opus cu inversunare. Dezbinarea anunta sa ramana profunda si in anii urmatori, avand in vedere ca guvernele nationale trebuie sa tina cont atat de interesele industriei chimice, cat si de ale fermierilor. In tari precum Austria, Franta, Polonia sau Italia, un numar semnificativ de provincii promit sa-si mentina statutul de "zone libere de OMG", afectand serios posibilitatea de miscare a autoritatilor nationale.

Avantaje si riscuri

Soia modificata genetic (RR) se vinde in Romania la pachet cu ierbicidul Roundup. Costul initial pentru "pachet" era de 160 dolari/hectar, dar a scazut ulterior la 130 dolari. Impactul mediu asupra productiei a fost de +31%, intr-un interval de +16 la +50% (la o productie de baza de 2-2,5 tone/hectar). Cultivatorii au beneficiat si de o imbunatatire cu 2-3% a pretului obtinut pentru soia in urma calitatii imbunatatite a recoltei. Profitul brut a crescut in medie cu +184%, +127% si respectiv +185%, pentru cele trei tipuri de ferme luate in calcul. Evaluand impactul total la nivel de ferma asupra productiei si profitului la soia, adoptarea semintelor RR a sporit valoarea productiei de soia din Romania cu aproximativ 8,23-8,62 milioane euro numai pentru perioada 2002-2003. Pe scurt, beneficiile utilizarii OMG se regasesc in productivitatea sporita, profituri mai mari, reducerea cantitatilor de pesticide si a dependentei de acestea, imbunatatirea calitatii apelor freatice si de suprafata. Riscurile constau in posibilitatea ca planta transgenica sa se comporte ca o buruiana in agrosistem si sa invadeze habitaturile naturale, posibilitatea producerii unui flux de gene prin intermediul polenului dus de vant sau de insecte la plante inrudite, cultivate sau din flora spontana.

Solutie pentru schimbarile climatice?

Madelyn Spirnak, consilier pentru biotehnologii agricole in cadrul Departamentului de Stat al SUA, a declarat recent, la Bucuresti, ca unele plante modificate genetic ar putea constitui o solutie in viitor pentru schimbarile climaterice din Romania, care au afectat productiile din ultimii ani. "Cu siguranta, aceste plante ar putea fi o solutie pentru agricultori, oferind in plus si o serie de beneficii", a spus Spirnak, care a precizat ca specialisti din mai multe tari, printre care si Bulgaria, au in programul de cercetare realizarea unor hibrizi rezistenti la seceta sau la umiditate excesiva. Printre beneficiile acestor culturi, Spirnak a mentionat obtinerea unor productii mai mari, pe fondul unor costuri reduse, precum si o erodare mai mica a solurilor. In ceea ce priveste consumatorii, Spirnak a afirmat ca exista unele grupuri care "incearca sa-i influenteze in luarea deciziei de cumparare", in conditiile in care acestia detin putine informatii cu privire la produsele obtinute prin procesarea OMG. "Romania trebuie sa-si armonizeze insa legislatia la cea europeana si sa decida drumul pe care il va urma in continuare", afirma oficialul american, potrivit caruia autoritatile romane si-au manifestat interesul sa continue colaborarea cu companiile americane aflate pe aceasta piata. Este vorba despre doi mari producatori - Pioneer Hi-Bred International, membra a grupului DuPont, si Monsanto, care furnizeaza seminte agricultorilor romani.