Social • 14 Noiembrie 2005 •
Balbaielile de la Finante, cresterile succesive de taxe si convingerea ca guvernul cheltuieste prost banii stransi din taxe au topit simpatia romanilor pentru cota unica. Mai mult decat atat, marea majoritate a populatiei se declara ferm impotriva oricarei cresteri, cat de mici, a taxelor, chiar daca banii colectati astfel ar urma sa ajunga in "buzunarele" sanatatii sau educatiei.

Romanii se declara nemultumiti de cota unica si nu sunt dispusi sa mai suporte nici o alta forma de impunere fiscala, chiar daca banii ar fi utilizati pentru protectie sociala. In schimb, atitudinea favorabila fata de sectorul privat isi mentine trendul ascendent. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSOMAR, cetatenii se declara "destul de nemultumiti" si "foarte nemultumiti" de actualul nivel al taxelor si impozitelor percepute de stat in proportie de 84 la suta, prin comparatie cu cei aproximativ 16 la suta de "multumiti" si "foarte multumiti".

Cota unica de impozitare si-a pierdut progresiv din relevanta sociala cu care fusese investita de populatie. Institutul explica aceasta situatie prin faptul ca masurile fiscale ce s-au succedat intr-un ritm tot mai rapid, in forme directe sau indirecte, au creat zone extinse de nemultumire in randul contribuabililor. Potrivit aceleiasi surse, o asemenea situatie se coreleaza cu sentimentul utilizarii ineficiente a resurselor bugetare constituite pe aceasta cale, existand convingerea ca banii sunt bine cheltuiti doar pentru armata, siguranta cetateanului (politie, jandarmerie, servicii speciale) si constructia de locuinte. La polul opus, principalele domenii in care banii de la bugetul statului sunt cel mai rau folositi de catre Guvern sunt sanatatea (55,2 la suta), pensii si ajutoare pentru batrani (42,1 la suta), educatie si invatamant (39,4 la suta).

Cetatenii nu sunt dispusi sa mai suporte nici o alta forma de impunere fiscala. Chiar daca noile taxe ar fi colectate pentru fondurile de pensii, alocatiile si bursele pentru elevi si studenti, cresterea investitiilor in domeniile educatiei si sanatatii, 66 la suta dintre cei chestionati resping categoric astfel de masuri, in timp ce doar 34 la suta se manifesta solidar cu segmentele cele mai defavorizate ale societatii. Institutul precizeaza insa ca in acest caz nu asistam la o forma de egoism social, atitudinea fiind explicata ca o expresie a neincrederii in onestitatea decidentei guvernamentale de alocare a resurselor in functie de reale trebuinte sociale.
Pe de alta parte, atitudinile favorabile fata de sectorul privat se regasesc manifest la 30 la suta din populatie, si in forme latente la 37 la suta dintre respondenti.

Mai precis, acestia din urma apreciaza ca o economie excesiv fragmentata care mizeaza doar pe mica initiativa privata nu poate aspira la performanta tehnica si tehnologica atat timp cat exclude prezenta marilor intreprinderi, indiferent de natura capitalului care se afla in spatele acestora.

Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.